Politico: Guvernul României, acuzat de cenzura online înaintea alegerilor

Guvernul României este acuzat de cenzură în pragul alegerilor prezidențiale de duminica aceasta, iar criticile nu vin din partea dreptei radicale pro-Trump, care invocă adesea libertatea de exprimare. Grupuri ale societății civile cu orientare liberală și politicieni centriști afirmă că legislația drastică privind conținutul online, adoptată în grabă pentru a combate dezinformarea rusă după anularea scrutinului din noiembrie, a ajuns să împiedice cetățenii obișnuiți să își exprime opiniile pe rețelele sociale, scrie, sâmbătă, Politico. Alegerile prezidențiale de anul trecut au fost anulate în mod controversat, după ce autoritățile au invocat o intervenție masivă a Rusiei în sprijinul candidatului ultranaționalist Călin Georgescu. Cu Georgescu exclus de la scrutinul reluat în această lună, candidatul naționalist George Simion, în vârstă de 38 de ani, se află în frunte după primul tur. Totuși, sondajele arată că diferența față de candidatul moderat Nicușor Dan s-a redus semnificativ înaintea votului decisiv de duminică. Nicușor Dan trece în față: Al doilea sondaj care îl dă câștigător și în diaspora, însă lupta e foarte strânsă Un nou sondaj îl prezintă pe Nicușor Dan câștigător în turul doi Elena Calistru, președinta și cofondatoarea organizației non-profit Funky Citizens, care monitorizează acțiunile de dezinformare, spune că aplicarea măsurilor adoptate de autoritățile române „nu îndeplinește standardele de obiectivitate electorală”. Criticile se concentrează asupra unor reglementări de urgență adoptate în ianuarie, considerate excesive și punitive: alegători obișnuiți sunt tratați ca „actori politici”, platformele trebuie să elimine conținutul în cel mult cinci ore, iar amenzile pot depăși jumătate din salariul mediu anual. De la 4 aprilie până în prezent, au fost emise peste 4.000 de ordine de eliminare a conținutului, majoritatea vizând TikTok. Nici Autoritatea Electorală Permanentă, nici Biroul Electoral Central nu au răspuns solicitărilor de comentarii. „Autoritățile au eșuat grav în noiembrie și acum vor instrumente pentru a controla anumite comportamente online”, a declarat și Septimius Pârvu, de la Expert Forum, organizație care militează pentru transparență și responsabilitate publică. Biroul Electoral Central „primește zilnic zeci de plângeri” și „unele decizii sunt controversate, deoarece instituția a cerut eliminarea unor conținuturi care nu ar trebui etichetate drept publicitate politică”, explică el. De asemenea, europarlamentarul Dan Barna a trimis luna trecută o scrisoare Comisiei Europene, semnalând îngrijorări legate de faptul că biroul electoral „cenzurează libertatea de exprimare a cetățenilor”, prin eliminarea unor postări „sub pretextul” că utilizatorii ar fi actori politici. Dacă regulile de urgență înseamnă că „cetățeni privați obișnuiți, fără nicio afiliere politică”, ajung să aibă postările cenzurate, „atunci vorbim de o poveste demnă de Kafka,” a spus Barna într-un interviu. „Mi-e teamă că, dacă vor exista prea multe eliminări abuzive sau prea multe hotărâri judecătorești care le anulează ulterior, acest lucru va alimenta criticile extremei dreapta împotriva eforturilor legitime de combatere a conținutului ilegal online, precum discursul instigator la ură,” a avertizat el. Unul dintre videoclipurile pentru care BEC a cerut eliminarea arată un bărbat în sufragerie bătând din palme pe ritmuri de muzică pop, cu legenda „Bate din palme dacă vrei și tu să vii acasă, bate pentru GS și CG” - referire la George Simion și Călin Georgescu. Bărbatul, care are 148 de urmăritori, postează în general conținut legat de fiica sa. Mai multe clipuri analizate de Politico arată influenceri de diverse tipuri postând conținut în sprijinul lui Simion. Unele provin de la politicieni locali sau de pe conturi suspectate că ar fi automate (boți). Potrivit BEC, orice utilizator care postează preponderent mesaje politice, în mod repetat, poate fi considerat actor politic, iar orice conținut care „îndeamnă direct sau indirect alegătorii să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze” un candidat este considerat material de publicitate electorală. Deciziile pot fi contestate în instanță în termen de 48 de ore, lucru pe care unii l-au făcut deja, dar Elena Calistru avertizează că nu toată lumea are resursele necesare pentru a urma acest proces. Biroul Electoral Central este un organism administrativ temporar, care va fi desființat după alegeri. „Chiar dacă unele dintre aceste entități temporare pot abuza de poziția lor, nu ai o cale legală clară de a le contesta ulterior în justiție”, a subliniat Calistru. În plus, platformele nu respectă neapărat deciziile: „Toate platformele vor să verifice temeinicia cererilor și sunt reticente în a le aplica, mai ales în termenul de cinci ore,” susține Septimiu Pârvu. Îngrijorări au fost exprimate și în legătură cu compatibilitatea ordonanței cu legislația UE și lipsa de transparență a procesului legislativ. „Felul în care a fost emisă ordonanța a fost complet netransparent”, explică Septimiu Parvu: „a apărut direct pe agenda guvernului, fără a fi publicată în prealabil, a fost aprobată întâi și abia apoi supusă dezbaterii publice”. Curtea de Apel București a stabilit, la sfârșitul lunii aprilie, că ordonanțele de urgență ar fi trebuit să fie analizate în prealabil de Curtea Constituțională.

Politico: Guvernul României, acuzat de cenzura online înaintea alegerilor

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ