Rezultate parţiale alegeri parlamentare 2024: PSD, pe primul loc, AUR – pe locul 2. Pe ce locuri se afla celelalte partide / Vin primele rezultate din diaspora
Autor: Bianca Popa
UPDATE Primele rezultate parţiale, după centralizarea a 10% din procesele verbale
Potrivit datelor centralizate de AEP, după numărarea a 10% din procesele verbale: PSD – 24,02%, AUR – 17,62%, UDMR – 16,28%, PNL – 14,35%, USR – 6,53%, SOS – 6,38%.
UPDATE Date finale exit-poll, cu datele colectate până la ora 21:00:
Conform CURS, pentru Senat:
PSD – 25,7%
AUR – 19,5%
USR- 15,7%
PNL – 15,6%
S.O.S. – 5.5%
POT – 5,3%
UDMR – 5%
SENS – 3,1%
Pentru Camera Deputaţilor:
PSD – 25,5%
AUR – 19,3%
USR – 15,7%
PNL – 15,3%
S.O.S. – 5,5%
POT – 5,5%
UDMR – 5%
SENS – 3,4%
UPDATEAvem
primele rezultate finale din Diapora
UPDATECine sunt POT şi S.O.S. România, noile partide din Parlament. Cine este SENS, partidul aflat la pragul de Parlament
Partidul Oamenilor Tineri a fost înfiinţat în anul 2023 de către Anamaria Gavrilă, fost deputat AUR, şi este de orientare suveranistă. Formaţiunea îl susţine pe Călin Georgescu – cel care a
câştigat în primul tur al alegerilor prezidenţiale. POT este o surpriză a alegerilor parlamentare din 1 decembrie, unde a obţinut, potrivit estimărilor exit-poll CURS, 5,5%.
S.O.S. România a fost fondat în 2021 de către europarlamentara Diana Şoşoacă, după ce aceasta a fost dată afară din AUR. De la înfiinţare, S.O.S. România a căutat să atragă electoratul nemulţumit
de partidele tradiţionale, adresându-se în special celor care consideră că interesele României nu sunt suficient reprezentate pe scena internaţională.La alegerile parlamentare din 1
decembrie, S.O.S. a obţinut, potrivit estimărilor exit poll CURS, 5,5% din voturi, intrând în Parlament.
Partidul SENS a fost fondat în anul 2023 şi este susţinut de europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă.Partidul SENS este dat de Sociopol cu 5% din voturi, însemnând că ar intra în
Parlament. Totuşi, până la rezultatele finale, formaţiunea va rămâne la limita pragului de intrare în Parlament.
UPDATECine este Anamaria Gavrilă, lidera partidului POT, surpriza care a intrat în Parlament. Partidul l-a susţinut pe Călin Georgescu
Anamaria Gavrilă, fondatoarea Partidului Oamenilor Tineri (POT), este o politiciană română cunoscută pentru susţinerea tineretului, suveranismului naţional şi promovarea limbii române. Fostă membră
AUR, a înfiinţat POT în 2023 şi îl sprijină pe Călin Georgescu la prezidenţiale.
Anamaria Gavrilă a fost subiectul unor critici, iar unele aspecte ale activităţii sale au fost controversate. În primul rând, părăsirea AUR în 2021 şi formarea propriului partid au generat unele
nemulţumiri, unii considerând acest gest ca pe o trădare a principiilor iniţiale. De asemenea, stilul ei de comunicare nu a fost întotdeauna bine primit, fiind perceput de unii ca polarizator şi
lipsit de tact, în special în discuţiile despre teme naţionale şi europene.
UPDATE Primele estimări exit-poll pentru alegerile parlamentare 2024:
EXIT-POLL conform estimărilor Sociopol, cu datele colectate până la ora 19:00:
- PSD – 26%
- AUR – 20%
- PNL – 15%
- USR – 14%
- S.O.S. – 7%
- UDMR – 5%
- SENS – 5%
- POT – 4%
Trebuie menţionat faptul că aceste date sunt estimări, rezultatele finale putând să difere.
INSCOP, sondaj de opinie de ziua votului
- PSD – 25,1% Camera Deputaţilor, 24,8% Senat
- AUR – 19,9% Camera Deputaţilor, 21,6% Senat
- PNL – 13,4% Camera Deputaţilor, 14,6% Senat
- USR – 13,3% Camera Deputaţilor, 12,6% Senat
- S.O.S. – 7% Camera Deputaţilor, 7,2 Senat
- POT – 5,4% Camera Deputaţilor, 5,2% Senat
- UDMR – 5% Camera Deputaţilor, 4,8% Senat
- SENS – 4,2% Camera Deputaţilor, 3,6% Senat
- FD – 1,4% Camera Deputaţilor, 1,4% Senat
- REPER – 1% Camera Deputaţilor, 1% Senat
- DREPT – 0,6% Camera Deputaţilor, 0,6% Senat
- Alte partide – 2% Camera Deputaţilor, 1,4% Senat
CURS:
- PSD – 26 %
- AUR – 19 %
- USR – 15,5 %
- PNL – 15,5 %
- S.O.S – 5,5 %
- POT – 5,5 %
- UDMR – 5%
- SENS – 3,5%
Estimarea este cu datele colectate până la ora 19:00.
Reacţiile
politicienilor după anunţarea primelor exit-poll-uri
UPDATE ORA 20:30: 9,3 milioane de cetăţeni au votat
Cu jumătate de oră înainte de închiderea urnelor, prezenţa la vot era de 51,79%. Peste 9,3 milioane de alegători şi-au exprimat opţiunea de vot.
UPDATE ORA 19:25: Peste 9 milioane de români au votat
Prezenţa la urne a ajuns la 50,22% la alegerile parlamentare. La ora 19:25, peste 9 milioane de români au votat deja.
Cu o oră şi jumătate înainte de închiderea urnelor, ritmul prezenţei la vot a scăzut.
UPDATE Judeţele cu cea mai mare şi cea mai mică rată de prezenţă la urne
Harghita, Bihor şi Olt sunt judeţele cu cea mai mare rată de prezenţă, de peste 50%.
La polul opus, judeţele Vaslui, Iaşi şi Botoşani au cea mai mică rată a prezenţei la vot.
UPDATE ORA 18:20 Peste 8,5 milioane de români s-au prezentat la urne
Românii se mobilizează pentru a vota la alegerile parlamentare. Până la ora 18:20, peste 8,5 milioane de români se prezentaseră deja la secţiile de votare. Trendul se menţine, iar cei care încă nu
au votat, mai au aproximativ 2 ore şi jumătate pentru a merge la urne.
În acest sens, 47,3% dintre cei înscrişi pe liste au votat. Prezenţa este mai mare decât în primul tur al alegerilor prezidenţiale, atunci când la aceeaşi oră se prezentaseră la secţiile de votare
8,2 milioane de români.
UPDATE ORA 17:00: 7,5 milioane de români au votat
Până la ora 17:00, 7,5 milioane de români şi-au exprimat opţiunea de vot, reprezentând 42,05% din totalul celor înscrişi pe liste. Dintre aceştia, aproape un milion de alegători au votat pe listele
suplimentare.
Persoanele cu vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani, şi cei cu vârste de peste 65 de ani sunt cei mai activi în privinţa exprimării votului.
Totodată, mobilizarea este mai mare la această oraă şi în rândul tinerilor de 18-24 de ani, votând peste jumătate de milion dintre ei.
Mediul urban s-a mobilizat mai tare decât cel urban, 4,5 milioane de alegători din urban exercitându-şi dreptul de vot, faţă de 3,2 milioane din rural.
În Diaspora, până acum au votat peste 565.000 de alegători.
UPDATE ORA 16:00 Prezenţa la vot – 37,8%
Potrivit datelor centralizate de AEP, până la ora 16:00 au votat 37,8% din totalul celor înscrişi pe liste, reprezentând 6,8 milioane de alegători.
Totodată, rata prezenţei de la această oră este mai mare decât cea înregistrată în 2020 la închiderea urnelor.
Trendul se menţine ridicat, fiind şanse ca la alegerile parlamentare din acest an să avem cea mai mare prezenţă din ultimii 20 de ani.
UPDATE ORA 15:00Populaţia feminină mai implicată
UPDATE ORA 14:30Diferenţe semnificative în prezenţa la vot între judeţe şi grupe de vârstă
prezentat la vot.
UPDATE ORA 14:00Situaţia prezenţei la vot
UPDATEEvoluţia prezenţei la Alegerile Parlamentare
UPDATE ORA 13:00Peste 4 milioane de votanţi
UPDATE ORA 12:00 17,51% prezenţă la vot
sunt femei.
UPDATE ORA 11:00 Peste 2,2 milioane de voturi exprimate
Până la ora 11:00, un total de 2.228.490 de persoane au votat, ceea ce reprezintă 12,37%.
Participarea este împărţită între zonele urbane şi rurale, cu 1.334.360 de voturi din regiunile urbane şi 550.053 din zonele rurale. Distribuţia pe sexe arată că 1.154.552 dintre votanţi sunt
bărbaţi, iar 1.073.938 sunt femei.
UPDATE ORA 10:00 Participarea la alegeri
UPDATE ORA 09:00 Detalii despre prezenţa la vot
Până la ora 09:00, numărul total al votanţilor a ajuns la 800.328, reprezentând o prezenţă la urne de 4,44%.
Dintre aceştia, 523.569 de persoane au votat din mediul urban, iar 276.759 din mediul rural. În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe, 426.838 de bărbaţi şi 373.490 de femei au participat la acest
scrutin.
UPDATE ORA 08:00Date privind prezenţa la vot
femei.
UPDATE 07:35 Zeci de mii de români au votat în primele minute. Apelul
preşedintelui AEP
UPDATE ORA 07:00 – Start vot! S-au deschis secţiile de votare pentru alegerile parlamentare din România
cazul în care există persoane la coadă. În Diaspora, duminică marchează a doua zi de vot, procesul electoral din afara graniţelor debutând sâmbătă.
Duminică, de Ziua Naţională a României, cetăţenii îşi vor desemna senatorii şi deputaţii pentru noul Legislativ – format din Senat şi Camera Deputaţilor – pentru următorii patru ani.
Sistemul electoral este bazat pe
reprezentarea proporţională, ceea ce înseamnă că locurile din Parlament sunt distribuite în funcţie de procentajul voturilor obţinute de fiecare partid sau alianţă care trece pragul
electoral de 5%. În acelaşi timp, în Camera Deputaţilor vor fi reprezentate şi minorităţile naţionale recunoscute oficial, fiecare având dreptul la un singur mandat.
În cursa pentru alegerile parlamentare s-au înscris candidaţi care aparţin unui număr de 31 de formaţiuni
politice şi 19 organizaţii care reprezintă minorităţile etnice naţionale. Totodată, în cursă vor fi, din partea unor circumscripţii electorale judeţene, şi candidaţi independenţi. Pentru
următorii patru ani, noul Parlament va avea 466 de membri.
În ce interval orar se poate vota?
În ţară, votarea va începe duminică, la ora 7:00, şi se va încheia la ora 21:00. În cazul în care vor mai fi alegători la secţiile de votare la ora 21:00, aceştia vor putea să îşi exprime
opţiunea până la ora 23:59.
În străinătate, votul a început încă de sâmbătă, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate putând să îşi exprime opţiunea timp de două zile, între orele locale 7:00-21:00,
programul fiind prelungit în aceleaşi condiţii ca în ţară.
Cum afli la ce secţie de votare eşti arondat?
Secţiile de votare sunt stabilite conform domiciliului sau reşedinţei alegătorilor, iar aceştia pot verifica secţia de votare peregistrulelectoral.ro. Votanţii trebuie să îşi introducă CNP-ul şi numele de familie şi să selecteze opţiunea „Alegeri parlamentare
01.12.2024”.
Citeşte şi: Alegeri parlamentare 2024. Unde poţi vota şi cum afli la ce secţie de vot eşti arondat
Votul în altă localitate
Românii pot vota atât din ţară, cât şi din străinătate. În ţară, la alegerile parlamentare, votanţii trebuie să îşi exercite opţiunea de vot în localitatea în care au domiciliul sau, după caz, în
localitatea de reşedinţă.
În cazul alegătorilor care au viză de flotant şi, implicit, reşedinţa în altă localitate decât cea din buletin, aceştia se vor regăsi, în funcţie de situaţie, pe listele permanente sau
suplimentare.
Citeşte şi: Alegeri
parlamentare 2024. În ce condiţii poţi vota în altă localitate?
Cum votează românii din Diaspora
Cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate în ziua alegerilor îşi vor putea exercita opţiunea de vot la secţiile organizate în acest sens în străinătate.
Aceştia trebuie să prezinte un act de identitate valabil, care să ateste cetăţenia română, pentru a li se conferi dreptul de a vota. Adiţional, românii stabiliţi în străinătate trebuie să prezinte
şi documente justificative emise de instituţiile ţării în care trăiesc, în care este stipulat dreptul de şedere în străinătate pentru o perioadă mai mare de 90 de zile.
Citeşte şi: Alegeri parlamentare 2024. Care este procedura de vot pentru alegătorii din Diaspora
Care sunt partidele care intră în cursă pentru fotoliile din Parlament
În cursa pentru un fotoliu de parlamentar s-au înscris candidaţi din partea a 31 de partide şi alianţe, precum şi din organizaţii care reprezintă minorităţile naţionale.
AICI poţi vedea
promisiunile făcute de partidele care au şanse să intre în Parlament.
La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, partidele care participă la scrutin trebuie să treacă pragul de 5% pentru a intra în Parlament.
Pe lângă acest prag, legea prevede şi un prag alternativ care ajută partidele cu un bazin electoral puternic doar în anumite regiuni ale ţării.
Lista candidaţilor pentru fiecare judeţ la alegerile parlamentare 2024
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 BUCUREŞTI
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Alba
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Arad
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Bacău
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Bihor
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Bistriţa-Năsăud
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Botoşani
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Braşov
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Buzău
Candidaţi alegeri parlamentare 2024 Caraş-Severin
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Călăraşi
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Cluj
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Constanţa
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Covasna
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Dolj
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Galaţi
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Giurgiu
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Gorj
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Harghita
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Hunedoara
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Ialomiţa
Candidaţi alegeri parlamentare
2024 Iaşi
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Ilfov
Candidaţi alegeri parlamentare 2024
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Mehedinţi
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Mureş
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Neamţ
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Olt
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Prahova
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Satu Mare
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Sălaj
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Sibiu
Candidaţi alegeri
parlamentare 2024 Suceava
Candidaţi
alegeri parlamentare 2024 Teleorman