Rusia, despre anularea alegerilor din România: ‘Un caz fara precedent, daca vorbim de tari care se considera democratii occidentale’

Acuzațiile împotriva Rusiei de interferență în alegerile prezidențiale din România sunt „cele mai murdare falsuri”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. „Acesta este un caz fără precedent, dacă vorbim despre țări care se consideră fie democrații occidentale, fie se străduiesc să devină o aparență de democrație occidentală - abia îmi amintesc asta", a spus ea Zakharova, la o conferință de presă, comentând anularea primului tur de scrutin din România.Zaharova susține că, în același timp, o „versiune exagerată” a amestecului în alegeri este „replicată în presa” românească, totul la „sugestia americanilor”. "Este chiar imposibil să respingem aceste insinuări, pentru că acesta este doar cel mai murdar fals", a subliniat ea, vorbind despre acuzațiile împotriva Federației Ruse. Context Potrivit AEP, candidatul independent Călin Georgescu a raportat în campanie zero venituri şi zero cheltuieli de campanie, la alegerile prezidenţiale. Vineri, 6 decembrie, Curtea Constituţională a analizat aspectele referitoare la corectitudinea şi legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, aduse la cunoştinţă publică în 4 decembrie 2024 prin declasificarea conţinutului ”Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.În motivarea deciziei de anulare a alegerilor, Curtea Constituţională a României a arătat că a constatat că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale.”Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, a subliniat CCR. Curtea Constituţională a adaugat că a luat act de conţinutul documentelor prezentate în şedinţa CSAT şi desecretizate.Preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituţiilor emitente, a informaţiilor prezentate de SRI, SIE şi MAI, în şedinţa CSAT. Informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI indică faptul că finanţarea campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&amp;C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse. SRI arată în document că au fost obţinute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, dar şi exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creşterea în ritm accelerat a popularităţii lui Călin Georgescu. SIE arată că România este o ţintă pentru acţiuni hibride ruse, inclusiv atacuri cibernetice şi scurgeri de informaţii şi sabotaje. Ce a făcut Parchetul Parchetul General a anunțat că s-a sesizat din oficiciu şi face cercetări cu privire la ”infracţiuni electorale şi spălare a banilor”, după desecretizarea documentelor CSAT. De asemenea, a cerut DIICOT să demareze propria anchetă. „Astăzi, 5 decembrie 2024, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis procurorului-şef al DIICOT o solicitare pentru efectuarea unei analize a informaţiilor rezultate în urma desecretizării documentelor care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfăşurarea procesului electoral pentru funcţia de Preşedinte al României. În acest context, sunt analizate elementele factuale de natură să determine declanşarea unei investigaţii penale privind săvârşirea unor infracţiuni aflate în competenţa DIICOT, conform art.11 din OUG nr.78/2016”, a transmis DIICOT. ”În urma desecretizării şi analizării documentelor care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfăşurarea procesului electoral pentru funcţia de Preşedinte al României, astăzi, 5 decembrie 2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu în baza indiciilor care relevă posibile încălcări ale legislaţiei electorale şi săvârşirea altor infracţiuni conexe”, a transmis Parchetul General. Procurorii precizează că ”cercetările vizează indiciile privind săvârşirea unor infracţiuni electorale care ar fi influenţat procesul de vot, prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat”. ”Sesizarea vizează, totodată, şi infracţiuni de spălare a banilor în legătură cu posibile nelegalităţi legate de provenienţa şi utilizarea sumelor de bani folosite pentru finanţarea ilegală a campaniei electorale a unui candidat de către susţinătorii săi. De asemenea, sesizarea are ca obiect şi comiterea unor infracţiuni informatice de competenţa parchetelor regulare, ca urmare a identificării unor activităţi în mediul online care au implicat crearea şi utilizarea unor conturi false, menite să influenţeze opţiunile alegătorilor, acţiuni care au avut potenţialul de a afecta exprimarea corectă a voturilor în cadrul procesului electoral”, a mai precizat sursa citată. Procurorii au cerut, de asemenea, procurorului-şef al DIICOT ”să efectueze o analiză proprie a informaţiilor existente din perspectiva sesizării din oficiu, în raport de indiciile privind săvârşirea unor infracţiuni aflate în competenţa structurii specializate de parchet, conform art.11 din OUG nr.78/2016”. Art invocat se referă la competenţele DIICOT.