Trei decenii de tacere, compromisuri si voturi tranzactionate. Deputatul Paun acuza PSD ca da vina pe comunitatea roma pentru esecul alegerilor din Bucuresti

Deputatul Nicolae Păun acuză PSD că folosește romii drept țap ispășitor pentru rezultatul alegerilor din București, în timp ce le ignoră sprijinul atunci când câștigă. Afirmația este, în mare parte, adevărată. Problema este că Păun spune doar jumătate din adevăr. Cealaltă jumătate este mult mai incomodă: acest mecanism nu ar fi fost posibil fără Partida Romilor și fără rolul central jucat de el însuși. Scandalul declanșat de Nicolae Păun după alegerile din București a fost tratat de presă ca o dispută politică obișnuită: cine pe cine a sunat, cine pe cine a acuzat, cine a pierdut voturi. Dar această lectură ratează complet esențialul. Nu asistăm la o simplă ceartă între un deputat și un partid. Asistăm la o radiografie brutală a modului în care romii au fost transformați, timp de trei decenii, într-o monedă de schimb electorală, cu complicitatea celor care pretind că îi reprezintă. De peste 20 de ani, Nicolae Păun este deputat în Parlamentul României, ajuns la al cincilea mandat. Singurul parlamentar rom. O poziție care, în mod normal, ar fi trebuit să vină cu o responsabilitate uriașă: aceea de a construi o reprezentare reală, plurală și autonomă pentru una dintre cele mai discriminate comunități din Europa. În schimb, a construit un sistem de control politic. Partida Romilor nu a fost un instrument de emancipare democratică. A fost un mecanism de intermediere între comunități vulnerabile și partidele mari, în special PSD și PNL. Un mecanism prin care voturile romilor au fost organizate, negociate și livrate la pachet. Nu prin convingere politică, nu prin programe, nu prin participare civică reală, ci prin dependență, frică și coerciție. Aceasta este realitatea pe care prea puțini o spun deschis: în multe comunități rome, votul nu este expresia unei alegeri libere, ci rezultatul unui raport de forță. Oameni fără acces la locuri de muncă, fără alternative economice, fără protecție socială reală sunt „mobilizați” în campanii prin promisiuni și amenințări voalate. Ajutoarele sociale, locuințele, accesul la servicii devin instrumente de presiune politică. Asta nu este democrație. Este clientelism în forma lui cea mai crudă. În acest context, reacția lui Nicolae Păun nu este un act de curaj, ci un gest de ipocrizie politică. Nu poți denunța un sistem din care ai beneficiat constant timp de trei decenii doar pentru că, într-un anumit moment, nu a mai funcționat în favoarea ta. Nu poți poza în apărător al romilor când ai contribuit direct la reducerea lor la statutul de masă de manevră electorală. Mai grav este că acest tip de „reprezentare” a blocat orice alternativă. Prin capturarea simbolică și politică a ideii de reprezentare a romilor, Partida Romilor a sufocat apariția unor lideri noi, legitimi, crescuți din interiorul comunităților. A transmis un mesaj clar: reprezentarea nu se câștigă prin idei, muncă și încredere, ci se moștenește prin structuri de partid opace. Implicațiile pentru democrația românească sunt serioase. Când un grup întreg de cetățeni este tratat constant ca o resursă electorală și nu ca parte egală a corpului civic, democrația se erodează. Când votul devine marfă, nu drept, procesul democratic își pierde sensul. Iar când această practică este tolerată ani la rând de toate partidele majore, problema nu mai este una marginală, ci este sistemică. Mai mult, acest model creează un precedent periculos. Dacă este acceptabil ca romii să fie controlați electoral prin frică și dependență, de ce nu ar fi acceptabil același lucru și în alte comunități? Democrația nu moare brusc. Moare prin excepții normalizate. Scandalul Păun–PSD nu este, așadar, despre cine a pierdut alegerile în București. Este despre falimentul unui model de reprezentare politică și despre eșecul statului român de a garanta cetățenie reală tuturor. Romii nu au nevoie de parlamentari care apar doar când voturile sunt puse sub semnul întrebării. Au nevoie de reprezentare care să rupă definitiv legătura dintre sărăcie, coerciție și politică.

Trei decenii de tacere, compromisuri si voturi tranzactionate. Deputatul Paun acuza PSD ca da vina pe comunitatea roma pentru esecul alegerilor din Bucuresti

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ