Un amplu sondaj, prezentat la Guvern, arata cât de mult „plâng” românii dupa dictatura ceausista

La Guvern a fost prezentat marți sondajului „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).Sondajul de opinie, realizat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025, oferă o radiografie la zi a felului în care românii se raportează la perioada comunistă, aducând în prim-plan elementele de memorie colectivă care alimentează nostalgia față de fostul regim.„Ne aflăm, din păcate, într-un moment în care nostalgia față de regimul comunist nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturală. Este, o spun răspicat, o problemă de securitate națională. Ca Președinte executiv al IICCMER, nu cred că suntem într-un scenariu catastrofic. Dar nu ezit să afirm că ne aflăm la un singur pas de un asemenea scenariu. Iar acel pas se poate face, paradoxal, nu printr-o decizie majoră, ci printr-o continuare a pasivității. Istoricii și-au făcut datoria și și-o vor face, nu mă îndoiesc, în continuare. Dar nu mai este suficient. Nu putem combate revirimentul totalitar doar cu tomuri academice. Avem nevoie de acțiune. De o pedagogie a memoriei care să iasă din universități și biblioteci și să ajungă în comunități, în familii, în spațiul digital, acolo unde se formează convingerile noii generații. Dar nu putem merge mai departe fără susținere. O spun cu fermitate: avem nevoie de sprijin guvernamental și societal. Nu putem lucra eficient dacă suntem blocați în birocrație, dacă nu avem un buget adecvat și resurse umane competente”, crede prof.univ.dr. Daniel Șandru, președinte executiv al IICCMER.”Raportul sugerează că nostalgia pentru comunism nu reflectă doar raportarea la trecut, ci și la eșecurile prezentului: inegalități sociale, instabilitate economică și lipsa unei perspective optimiste pentru viitor. Nostalgia funcționează ca mecanism compensator pentru nemulțumirile actuale și este parțial un fenomen natural firesc în cazul generațiilor care regretă tinerețea pierdută sau false certitudini oferite de un regim care controla totul și parțial un fenomen alimentat artificial de agresiuni informaționale provocate atât de vectori interni care se hrănesc din populism, cât și de entități externe care proiectează în mod curent largi operațiuni de divizare, manipulare și influențare a opiniei publice din state-țintă. Cercetarea INSCOP-IICCMER indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulțumirile structurale (sărăcie, inegalități, corupție) și carențele informaționale și educaționale (cunoașterea istoriei reale). Astfel, se pot limita efectele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informații trunchiate sau minciuni grosolane, exacerbate de un complex de agresiuni hibride propagate de entități ostile, de peste un deceniu, cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică și nesiguranță cronică” , spune Remus Ștefureac, director INSCOP Research.Interesul față de perioada comunistă14.3% dintre respondenți spun că îi interesează perioada comunistă din istoria României foarte mult, 22.5% destul de mult, 21.1% destul de puțin, iar 39.5% foarte puțin / deloc. 2.6% nu știu sau nu răspund.Sunt interesați destul de mult și foarte mult de perioada comunistă din istoria României mai ales: bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat. Sunt destul de puțin sau foarte puțin / deloc interesați de această perioadă în special: femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic, cei cu un venit mai redus și angajații la stat.Informarea despre perioada comunistăÎntrebați dacă sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României, 37.6% dintre cei chestionați răspund cu siguranță da, 30.6% probabil că da, 14.0% probabil ca nu, iar 15.7% cu siguranță nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%.Sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României în special: persoanele peste 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat. Cred că nu au că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre acest subiect mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus și utilizatorii TikTok.Surse informare despre perioada comunistăÎntrebați care a fost principala sursă de informații despre perioada comunistă, 34.8% dintre respondenți răspund că au trăit in acea perioadă. 14.2% spun că au informații de la părinți, bunici sau alte rude, 7% de la școală, 5.4% din cărți sau filme documentare, 3.1% de pe internet, 2.8% din mass media (tv, ziare), 0.4% de pe rețele sociale. 0.2% menționează altă sursă de informații, 0.3% declară că nu s-au informat, iar 0.2% nu știu sau nu răspund.Consideră faptul că au trăit în acea perioadă drept principala sursă de informații despre perioada comunistă în special: persoanele peste 45 de ani, cele cu educație medie sau superioară și angajații la stat. Persoanele sub 45 de ani declară că au informații de la părinți, bunici sau alte rude într-o proporție mai mare decât restul populației. Spun că au informații de la școală mai ales tinerii sub 30 de ani. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București sunt categoriile care indică cel mai des cărțile sau filmele documentare drept sursă de informații.Evaluarea regimului comunist. Lucru bun vs lucru rău55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele). 34.5% sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri rele, decât lucruri bune). 9.6% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.Sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România în special: persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural și persoanele cu un venit mai redus. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred cel mai mult că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România.Evaluarea regimului comunist – nivel de trai48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 34.7% cred că se trăia mai rău, iar 13.2% că se trăia la fel. 3.7% nu știu sau nu răspund.Sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989 mai ales:persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural, persoanele cu un venit mai redus. Cred că se trăia mai rău mai ales: bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat și angajații (indiferent de sector).Evaluarea regimului comunist – gradul de corupție8% dintre respondenți consideră că era mai multă corupție înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 65.1% cred că era mai puțină corupție, iar 20.2% că era la fel de multă corupție. Ponderea non-răspunsurilor este de 6.7%.Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat sunt categoriile care cred cel mai mult că era mai multă corupție înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent.Cred într-o proporție mai ridicată decât restul populației că era mai puțină corupție înainte de 1989 decât în prezent în special:persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural, persoanele cu un venit mai redus.Sunt de părere că era la fel de multă corupție mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat.Evaluarea regimului comunist – libertate9% dintre cei intervievați sunt de părere că era mai multă libertate înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 80.9% cred că era mai puțină libertate, iar 6.8% că era la fel de multă libertate. 3.3% nu știu sau nu răspund.Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicatcred într-o proporție mai ridicată decât restul populației că era mai puțină libertate înainte de 1989 decât în prezent. Sunt de părere că era că era mai multă libertate înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, persoanele cu un venit mai redus.Evaluarea regimului comunist – siguranță publică75.1% dintre respondenți consideră că era mai multă siguranță publică înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 12.1% cred că era mai puțină siguranță publică, iar 10.8% că era la fel de multă siguranță publică. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%.Consideră că era mai multă siguranță publică înainte de 1989 mai ales:persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, persoanele cu un venit mai redus. Cred că era mai puțină siguranță publică în special:tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat.Evaluarea regimului comunist – acces servicii de sănătate48.6% dintre cei chestionați sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai ușor înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 22.7% cred că accesul la servicii de sănătate era mai greu, iar 21% că accesul la servicii de sănătate era la fel. 7.8% nu știu sau nu răspund.Sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai ușor înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 45 de ani, cele cu educație primară sau medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus. Cred că accesul la servicii de sănătate era mai greu în perioada comunistă mai ales: persoanele sub 45 de ani,cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat, utilizatorii Instagram. Persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic cred într-o proporție mai ridicată decât restul populației că accesul la servicii de sănătate era la fel.Evaluarea regimului comunist – acces educație de calitate49.9% dintre respondenți sunt de părere că accesul la educație de calitate era mai ușor înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 32.8% cred că accesul la educație de calitate era mai greu, iar 13.2% că accesul la educație de calitate era la fel. 4% nu știu sau nu răspund.Sunt de părere că accesul la educație de calitate era mai ușor înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 45 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și urbanul mare, persoanele cu un venit mai ridicat cred într-o proporție mai mare decât restul populației că accesul la educație de calitate era mai greu în perioada comunistă decât în prezent.Evaluarea regimului comunist – eficiență instituții stat58.7% dintre respondenți consideră că instituțiile statului erau mai eficiente înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 17.5% cred că instituțiile statului erau mai puțin eficiente, iar 15.1% că instituțiile statului erau la fel de eficiente. Ponderea non-răspunsurilor este de 8.6%.Cred că instituțiile statului erau mai eficiente înainte de 1989 în special: persoanele peste 60 de ani, cele cu educație medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus, angajații la stat. Persoanele sub 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și urbanul mare, persoanele cu un venit mai ridicat cred sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât media că instituțiile statului erau mai puțin eficiente în perioada comunistă decât în prezent.Evaluarea regimului comunist – calitatea mâncării85.1% dintre participanții la sondaj sunt de părere că mâncarea era mai sănătoasă înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 5.7% cred că mâncarea era mai puțin sănătoasă, iar 6.5% că mâncarea era la fel de sănătoasă. 2.6% nu știu sau nu răspund.Sunt de părere că mâncarea era mai sănătoasă înainte de 1989 mai ales persoanele cu educație primară și cele cu un venit redus.Evaluarea regimului comunist – grija statului față de cetățeniÎn opinia a 66.4% dintre respondenți, statul avea mai multă grijă de cetățean înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 16.2% sunt de părere că statul avea mai puțină grijă de cetățean, iar 12.9% că statul se comporta la fel față de cetățean. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.5%.Persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus cred cel mai mult că statul avea mai multă grijă de cetățean înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred într-o proporție mai mare decât restul populației că statul avea mai puțină grijă de cetățean în perioada comunistă.Evaluarea regimului comunist – producție68.5% dintre participanții la sondaj sunt de părere că se produceau mai multe decât în prezent înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 21.9% cred că se produceau mai puține decât în prezent, iar 6.5% că se producea la fel ca în prezent. 3.3% nu știu sau nu răspund.Sunt de părere că se produceau mai multe decât în prezent în special: bărbații, persoanele peste 60 de ani, persoanele cu un venit mai redus. Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și persoanele cu un venit ridicat sunt categoriile care cred într-o proporție mai mare decât restul populației că înainte de 1989 se produceau mai puține decât în prezent.Evaluarea regimului comunist – promovare valori moraleÎn opinia a 48.2% dintre respondenți, înainte de 1989 se promovau mai multe valori morale decât în prezent. 23.7% sunt de părere că se promovau mai puține valori morale decât în prezent, iar 18.8% că se promovau aceleași valori morale ca și în prezent. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.2%.Nu există variații majore în rândul celor care cred că se promovau mai multe valori morale decât în prezent. Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și persoanele cu un venit ridicat cred într-o proporție mai mare decât restul populației că se promovau mai puține valori morale decât în prezent.Evaluarea regimului comunist – întrajutorare între oameni80.4% dintre respondenți cred că oamenii se ajutau mai mult unii pe alții înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 4.1% consideră că oamenii se ajutau mai puțin unii pe alții, iar 14.3% că oamenii se ajutau la fel și atunci și acum. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.3%.Sunt de părere că oamenii se ajutau mai mult unii pe alții în perioada comunistă decât în prezent în special: persoanele peste 45 de ani, cele cu educație primară sau medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus. Sunt de părere că oamenii se ajutau la fel și atunci și acum mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat.Evaluarea regimului comunist – bogăția țării77.2% dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, în timp ce 18.4% consideră că era o țară mai săracă decât în prezent. 4.4% nu știu sau nu răspund.Persoanele peste 45 de ani, cele cu educație primară sau medie, locuitorii din rural, persoanele cu un venit mai redus cred într-o proporție mai mare decât restul populației că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent.Consideră că România era o țară mai săracă decât în prezent în special: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat.Evaluarea regimului comunist – reputația externă a țării73.2% dintre participanții la sondaj sunt de părere că înainte de 1989 România era o țară mai respectată în plan extern, în timp ce 18.1% consideră că era o țară mai puțin respectată în plan extern. 8.7% nu știu sau nu răspund.Sunt de părere că înainte de 1989 România era o țară mai respectată în plan extern mai ales: persoanele cu educație primară, locuitorii din rural și cei cu un venit mai redus. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat.Evaluarea regimului comunist – nivel poluare 38.3% dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară cu mai multă poluare generată de industrie, în timp ce 52.8% consideră că era o țară cu mai puțină poluare generată de industrie. 8.9% nu știu sau nu răspund.Cred că înainte de 1989 România era o țară cu mai multă poluare generată de industrie în special: bărbații, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, persoanele cu un venit mai ridicat. Sunt de părerea contrarie mai ales: femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și din rural, cei cu un venit mai redus.Responsabilitatea regimului comunist pentru abuzuri și crime59.2% dintre respondenți consideră că regimul comunist dinainte de 1989 este responsabil de abuzuri și crime, în timp ce 23.7% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 17.1% din total eșantion.Consideră că regimul comunist dinainte de 1989 este responsabil de abuzuri și crime în special: persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venituri ridicate. Sunt de părere contrarie mai ales: persoanele cu studii perimare, locuitorii din mediul rural și cei cu venituri foarte mici.Pedepsire responsabilii pentru crime și abuzuri14.3% din cei chestionați cred că responsabilii pentru crimele și abuzurile regimului comunist au fost pedepsiți de justiție, în timp ce 41.6% cred că nu, iar 3.3% nu știu sau nu răspund.Cred că responsabilii pentru crimele și abuzurile regimului comunist au fost pedepsiți de justiție într-o proporție mai ridicată decât restul populației: persoanele cu venituri mici, locuitorii din mediul rural și cei cu studii primare.La polul opus sunt de părere contrarie în special: persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat și cei cu un venit mai ridicat.Viața în timpul regimului comunist96.1% dintre respondenți declară că au auzit despre faptul că„Anumite alimente se cumpărau pe cartelă în cantități limitate, iar altele nu se găseau aproape deloc în magazine”în timpul regimului comunist. 3.9% spun că nu au auzit despre acest lucru. 94.4% dintre cei chestionați cred acest fapt este adevărat, 1% că este fals, iar 0.7% nu știu / nu pot aprecia.92.1% dintre români declară că au auzit despre faptul că„Deplasările în străinătate erau restricționate”în timpul regimului comunist. 7.9% spun că nu au auzit despre acest lucru. 88.6% dintre cei chestionați cred acest fapt este adevărat, 2.4% că este fals, iar 1.2% nu știu / nu pot aprecia.95.1% dintre cei intervievați declară că au auzit despre faptul că„Programul TV era limitat la câteva ore pe zi”în timpul regimului comunist. 4.9% spun că nu au auzit despre acest lucru. 93.7% dintre cei chestionați cred acest fapt este adevărat, 0.9% că este fals, iar 0.5% nu știu / nu pot aprecia.76.1% dintre cei chestionați declară că au auzit despre faptul că„Accesul la orice funcție de conducere era permis doar membrilor de partid”în timpul regimului comunist, în timp ce 23.9% spun că nu au auzit despre acest lucru. 71.9% dintre cei chestionați cred că acest fapt este adevărat, 2.6% cred că este fals, iar 1.6% nu știu / nu pot aprecia.Declară faptul că au auzit despre faptul că„Accesul la orice funcție de conducere era permis doar membrilor de partid”în timpul regimului comunist în special: persoanele între 45 și 59 de ani și cei cu educație superioară. Spun că nu au auzit despre acest fapt mai ales: persoanele între 18 și 29 de ani, cei cu studii primare și locuitorii din urbanul mic.Consideră că este adevărat faptul că„Accesul la orice funcție de conducere era permis doar membrilor de partid”în timpul regimului comunist mai ales: persoanele între 40 și 59 de ani și cei cu studii superioare.85.6% dintre participanții la sondaj declară că au auzit despre faptul că„Erai obligat să te prezinți la locul de muncă repartizat la terminarea școlii/facultății, chiar dacă era în cealaltă parte a țării”în timpul regimului comunist, în timp ce 14.4% spun că nu au auzit despre acest lucru. 83.3% dintre cei chestionați cred că acest fapt este adevărat, 1.8% cred că este fals, iar 0.6% nu știu / nu pot aprecia.Spun faptul că au auzit faptul că„Erai obligat să te prezinți la locul de muncă repartizat la terminarea școlii/facultății, chiar dacă era în cealaltă parte a țării”în timpul regimului comunist în special: persoanele de peste 60 de ani, și cei cu venituri mici. Spun că nu au auzit despre acest fapt într-o măsură mai mare decât restul populației: tinerii sub 30 de ani și persoanele cu studii primare.Cred că este adevărat faptul că„Erai obligat să te prezinți la locul de muncă repartizat la terminarea școlii/facultății, chiar dacă era în cealaltă parte a țării”în timpulregimului comunist cu mai ales persoanele de peste 60 de ani.82% dintre români declară că au auzit despre faptul că„Sute de mii de români au fost omorâți și torturați în închisorile comuniste”în timpul regimului comunist, în timp ce 18% spun că nu au auzit despre acest lucru. 72.6% dintre cei chestionați cred că acest fapt este adevărat, 3.7% cred că este fals, iar 5.7% nu știu / nu pot aprecia.Declară că au auzit de faptul că„Sute de mii de români au fost omorâți și torturați în închisorile comuniste”în timpul regimului comunist într-o măsură mai mare decât restul populației: persoanele cu studii superioare și cei cu un venit ridicat. Spun că nu au auzit în special: persoanele cu studii primare și cei cu un venit mai scăzut.Consideră că este adevărat faptul că„Sute de mii de români au fost omorâți și torturați în închisorile comuniste”cu precădere: persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat.Pierdere identitate culturală71.3% dintre români au sentimentul că România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii, în timp ce 24.6% nu au acest sentiment. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.1% din total eșantion.Spun că au sentimentul că România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii mai ales: persoanele cu studii primare și cei cu venituri mai reduse. Declară că au sentimentul că România nu și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii în special: persoanele cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele între 18 și 29 de ani și persoanele cu venituri mai ridicate.Comparație produse culturale. Comunism vs prezent – Filme75.1% dintre respondenți consideră că în perioada comunistă, comparativ cu situația din prezent, filmele produse în România erau mai bune. 12.8% sunt de părere că acestea erau mai proaste, iar 11.6% nu știu / nu pot aprecia.Persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii medii, locuitorii din mediul rural și persoanele cu venituri reduse sunt categoriile de populație care consideră în cea mai mare măsură că filmele românești în perioada comunistă erau mai bune decât cele din prezent. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venituri mai ridicate.Comparație produse culturale. Comunism vs prezent – Emisiuni58% dintre români consideră că emisiunile de divertisment din perioada comunistă erau mai bune comparativ cu cele din prezent, în timp ce 24.5% sunt de părere că erau mai proaste. Ponderea non-răspunsurilor este de 17.1%.Persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mic și mediul rural și cei cu venituri reduse cred într-o măsură mai mare decât restul populației că emisiunile de divertisment din perioada comunistă erau mai bune. Sunt de părere emisiunile de divertisment din perioada comunistă erau mai proaste mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și urbanul mare și persoanele cu venituri ridicate.Comparație produse culturale. Comunism vs prezent – Muzică71.8% dintre participanții la sondaj consideră că muzica românească era mai bună în perioada comunistă, comparativ cu cea din prezent. 14% sunt de părere că era mai proastă, iar 13.8% nu știu / nu pot aprecia.Femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și persoanele cu venituri reduse cred într-o măsură mai mare decât restul populației că muzica românească era mai bună în perioada comunistă comparativ cu cea de acum. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venituri ridicate.Opinia despre Nicolae Ceaușescu66.2% dintre români sunt de părere că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce 24.1% consideră că a fost un lider rău. 7.8% nu știu, iar 2% nu răspund.Consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România în special: persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și persoanele cu venituri reduse. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare și cei cu venituri ridicate.Surse de informare41.2% din respondenți obișnuiesc să se informeze cel mai des de la posturile de televiziune, 22.8% de pe rețelele de socializare (Facebook, Instagram, TikTok, etc) și 20.3% de pe site-urile de știri. Se informează din ziare și reviste 7.1%, iar de la posturile de radio 5.3%. 3.2% nu știu sau nu răspund.Persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și persoanele cu venituri reduse declară că se informează cel mai des de la posturile tv. Se informează de pe rețelele sociale în special persoanele sub 45 de ani. Utilizează ca sursă principală de informare site-urile de știri mai ales: persoanele sub 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venituri mai ridicate și angajații la privat.Partide cu mesaje pro-comunism57.8% dintre participanții la sondaj sunt de părere că în acest moment în România există partide sau formațiuni politice care au mesaje pro-comunism. 26.7% cred că nu există astfel de partide, 15% nu pot aprecia, iar 0.6% nu răspund.Consideră că în România există partide sau formațiuni politice care au mesaje pro-comunism în special: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, cei cu venituri ridicate și angajații la stat. Sunt de părerea contrarie mai ales: bărbații, locuitorii din București și angajații la privat.

Un amplu sondaj, prezentat la Guvern, arata cât de mult „plâng” românii dupa dictatura ceausista

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ