Un nou ministru la Educatie?

În condițiile în care, la Evaluarea Națională 2025, 83,1% dintre elevi au obținut medii peste 5, iar la sesiunea de Bacalaureat – iulie 2025 – rata de promovare a fost de 79,9%, sistemul educațional din România pare prins între aparentele succese statistice și realitățile dure din școli. Cu toate acestea, tensiunile generate de recentele măsuri guvernamentale lovesc din nou și în educație. De ce în centrul acestui „haos” aparent se află ministrul Educației, Daniel David, care a anunțat recent că „premierul are deja pe masă demisia lui”? Ce se întâmplă cu sistemul educațional românesc? Ce se va întâmpla cu profesorii din România în următorii 5 ani? În ultimele săptămâni, social media, presa și spațiul public au fost dominate de dezbateri aprinse legate de soarta ministrului Daniel David. În toate mediile profesionale, dar și în metrou, inclusiv în tramvaiul 41 din București, se vorbește despre demisia ministrului Daniel David, românii discutând despre „haosul” din România, cu impact inclusiv asupra educației! Temele de studiu nu lipsesc! Românii vorbesc despre noi taxe anunțate de guvern, despre nemulțumirile sindicatelor, despre tăieri de sporuri și beneficii sociale, precum controversata eliminare a „ajutorului de înmormântare” inclusiv pentru personalul din învățământ, toate acestea în contextul unui sistem educațional în criză de zeci de ani. Presupusa demisie a ministrului Educației vine în contextul în care România nu și-a atins nici măcar jumătate dintre obiectivele asumate prin „Pactul pentru Educație – 2030”, aprobat de Parlament în 2022. Ads Dar cât de reală este această demisie și ce impact va avea pentru viitorul învățământului românesc? Daniel David este academicianul prins între reforme și politic? Profesor universitar, psiholog de formație și membru corespondent al Academiei Române, Daniel David a venit la Ministerul Educației cu promisiunea de a reforma un sistem considerat de ani de zile ineficient și birocratic. Printre inițiativele sale se numără: digitalizarea evaluării școlare; creșterea autonomiei instituțiilor de învățământ; modificarea programei școlare pentru alinierea la competențele secolului XXI; introducerea unui program de lucru de 8 ore pentru cadrele didactice, care a stârnit un val de critici și proteste. În acest context, presiunea exercitată asupra ministrului Daniel David se poate amplifica de la o zi la alta, atât din partea decidenților politici, dar și din partea personalului din sistemul educațional! Nu o singură dată, Daniel David a reușit să ajungă pe prima pagină a știrilor, măsura anunțată cu privire la „programul de 8 ore” pentru profesori devenind o „bombă mediatică”! Ads Această măsură este o dovadă a performanței în sistemul educațional din România? Să fie publicitatea negativă tot o formă de promovare pentru viitoare funcții guvernamentale? În ciuda tuturor eforturilor, datele oficiale arată că, în 2024, peste 42% dintre elevii români de gimnaziu și liceu întâmpinau dificultăți semnificative de învățare, în timp ce rezultatele testelor „PISA 2022” au poziționat România sub media UE la toate cele trei competențe-cheie: lectură, matematică și științe. Cine mai are nevoie de educație? Ce va face ministrul Daniel David și guvernul Ilie Bolojan pentru reforma în educație? Lipsa de deschidere politică, combinată cu opoziția din interiorul PNL – care a denunțat „reforme făcute peste noapte fără consultare” – au creat un climat dificil în coaliția guvernamentală formată din PNL, PSD, USR și UDMR. Cât va rezista această coaliție? Premierul Ilie Bolojan va reuși să transforme „visul în realitate” și să ducă la bun sfârșit inclusiv programul „România educată”, început, dar abandonat de predecesorii săi Klaus Iohannis, președinte, Sorin Câțu, Nicolae Ciucă și Nicolae Ciolacu, premieri? Ads În condițiile în care premierul Ilie Bolojan va „deconta” nemulțumirile celor „taxați” cu taxe și impozite suplimentare, ministrul Daniel David va rezista și într-un viitor guvern? În ultimele două săptămâni, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre investiții în infrastructură școlară și digitalizare, despre revizuirea programelor de formare pentru profesori și despre reducerea birocrației, inclusiv despre tăierea burselor școlare. Totuși, rămâne de văzut cât de mult va putea influența premierul aceste schimbări, în condițiile în care Ministerul Educației se confruntă cu un buget insuficient! Ilie Bolojan este un om hotărât! Din păcate, puterea de a „tăia în carne vie” nu face decât să obosească un popor deja zdruncinat de pandemia Covid-19, amețit de minciuni nenumărate, dar îngrijorat de sărăcie și de alegeri anulate pe motive încă nedovedite! Cât costă inteligența în România? Tot mai des auzim că reforma fără bani nu se face! În 2025, România a alocat doar 3,3% din PIB pentru educație, mult sub media europeană de 4,7%. Pentru comparație, țări ca Finlanda, Estonia sau Olanda investesc între 5% și 6% din PIB în educație. Ads Această subfinanțare cronică se reflectă în școli fără apă curentă sau toalete moderne, peste 1.800 de școli în mediul rural confruntându-se și azi cu această problemă; aproape 20% din posturile didactice ocupate temporar; salarii necompetitive – în 2024, salariul mediu net al unui profesor debutant era de aproximativ 3.900 lei, iar cel al unui profesor cu vechime de 20 de ani ajungea la 4.500–5.200 lei, departe de media UE; migrația cadrelor didactice, care aleg cariere mai stabile în sectorul privat sau în afara țării. Afacerile rămân afaceri și în educație? „Băieții deștepți” nu mor de foame nici în universitățile din România, unii ajungând la salarii amețitoare de circa 10.000 de dolari/lună! Cine împarte, parte își face? Finanțarea inechitabilă este o realitate cruntă! Potrivit „Open Sources”, unele universități și școli primesc „fonduri generoase, în timp ce altele abia mai supraviețuiesc”! În acest sens, cât de mult contează relațiile politice și prezența oamenilor politici în universitățile „abonate” la fonduri despre care nu se știe unde au ajuns? Ads Fără să îndemn la atitudini neconforme cu respectul față de lege, ce înseamnă „experții” – miniștri sau secretarii de stat, directori de direcții, ce pot fi regăsiți pe statele de plată ale unor „Colegii superioare”, dar fără să ajungă și la ore? Să fie aceasta o formă de „protecție instituțională”, pentru rectori sau comandanți, răsplătită cu „șpăgi instituționale” din banii publici? Performanța cere experiență! Câți doctoranzi intră astăzi la ore în locul profesorului? Dezechilibrul existent între învățământul urban și rural obligă la măsuri urgente! În timp ce elevii din centrele urbane beneficiază de tablete, laboratoare moderne și afterschool, în zonele rurale transportul școlar este adesea inexistent; peste 12% dintre elevii din rural abandonează școala înainte de finalul clasei a VIII-a; unul din trei profesori nu este calificat pentru materia predată. Astfel, conform unui raport al „World Bank România” (2024), „decalajul educațional urban-rural este printre cele mai mari din UE”. Cine mai are nevoie de educație? Ads Sprijinul politic pentru ministrul Daniel David este, în prezent, instabil, cu atât mai mult cu cât independența afișată în ultimul timp poate că a deranjat! Deși Emil Boc, fost primar al Clujului, rămâne unul dintre susținătorii săi discreți, premierul Ilie Bolojan ezită să ofere un sprijin explicit, iar tensiunile dintre Bolojan și președintele Nicușor Dan complică și mai mult tabloul politic. Pe fondul acestor incertitudini, apare întrebarea legitimă: cine ar mai vrea funcția de ministru al Educației într-un moment atât de complicat? Acest context pune sub semnul întrebării viitorul educației în România și ridică întrebarea dacă autoritățile vor reuși să ofere un cadru stabil, în care elevii să învețe cu adevărat și profesorii să fie respectați. România se află într-un punct critic! În condițiile în care se anunță măsuri dure cu efect direct asupra populației, împrumuturile la băncile străine continuă! Cum a ajuns România la o datorie de peste 209 miliarde euro, în condițiile în care, în urmă cu 35 de ani, nu mai avea nicio datorie? Ads Răspunsurile vin de la UE? La recenta aniversare a zilei Americii, sărbătorită la 3 iulie 2025, la Ambasada SUA din România, însărcinatul cu afaceri Michael Dickerson declara că „Parteneriatul strategic dintre Statele Unite și România a prosperat pe parcursul a trei decenii. Parteneriatul nostru se bazează pe valori democratice comune, pe angajamentul față de creșterea economică reciprocă, în domeniul comerțului și cooperării energetice, în domeniul securității și apărării, precum și pe legături interumane profunde și durabile”! Relația cu SUA și criza de încredere trebuie să rămână prioritate în agenda premierului Ilie Bolojan! Ziua Independenței Americii a fost un prilej pentru conciliere și măsuri unitare inclusiv în educația din România? Decidenții politici români au reafirmat alianța strategică cu SUA, subliniind angajamentul față de valori comune precum democrația și educația. Deși oficialii români au reiterat parteneriatul strategic cu SUA și angajamentele comune pentru valorile democratice și dezvoltarea educației, realitățile interne contrazic adesea aceste declarații. Dacă parteneriatul nostru se bazează pe valori democratice comune, cum pot explica guvernanții români faptul că „România este singura țară eliminată din programul Visa Waiver”? Care a fost poziția decidenților politici români cu privire la acuzațiile legate de lipsa reformelor sistemice, corupție și suspiciuni privind rețele de crimă organizată care ar fi stat la baza deciziei de eliminare a României din programul Visa Waiver? De ce programul „Work and Travel”, atât de popular în rândul studenților români, a fost puternic restricționat? Ce mesaj a vrut să transmită premierul Ilie Bolojan când a declarat, la recepția organizată de Ambasada SUA din România, că „suntem recunoscători pentru sprijinul constant al Statelor Unite și ne dorim să dezvoltăm în continuare această legătură importantă”? Vorbele rămân vorbe? Încrederea se obține greu, dar se poate pierde într-o secundă! SUA nu face compromisuri, mai ales când vine vorba de reformă și democrație! Fără stabilitate la nivelul conducerii Ministerului Educației, fără o susținere politică coerentă și fără resurse financiare suficiente, reformele din România riscă să rămână doar pe hârtie. Cum dovedesc însă decidenții politici că preocuparea lor pentru educație nu rămâne la stadiul vorbelor? Cât de adevărat este că educația românească pare încă „în urmă” față de standardele internaționale, iar discursurile oficiale despre modernizare și inovație se lovesc de realități dure, precum: școli cu toalete în curte, profesori neplătiți corect și elevi care renunță la școală din cauza neajunsurilor din familie? Învățământul românesc a evoluat de la un experiment la un sistem funcțional? În ultimii 10 ani, România a schimbat 8 miniștri ai Educației! Dacă ministrul Daniel David își va da demisia, în mod sigur există riscul unei instabilități accentuate! Învățământul nu are nevoie doar de promisiuni, ci de cadre didactice pregătite, de respect și de viziune. Dacă vrem cu adevărat „România educată”, este momentul pentru decizii curajoase. Fără o finanțare corespunzătoare, fără stabilitate instituțională și fără o viziune coerentă susținută de întreaga clasă politică, educația va continua să rămână experimentul preferat al miniștrilor de ocazie. Dacă Daniel David pleacă, întrebarea nu este doar cine vine în loc! Mai crede cineva în reforma reală a educației din România? Dacă Daniel David își va depune demisia, cine pierde? Cine va câștiga? În România totul este posibil, de la promovarea în cele mai înalte instituții ale statului a unor „fideli” până la condamnări directe la televizor, fără să fie respectat principiul „prezumției de nevinovăție”! Dacă un om trăiește în mizerie după zeci de ani de muncă, analfabetismul nu mai este o rușine, cu atât mai mult cu cât întâlnim tot mai frecvent „sfertodocți” fixați la cel mai înalt nivel! Să fie o întâmplare că „analfabetismul funcțional trebuie să fie o problemă de securitate națională”, fapt amintit și de ministrul Daniel David? Aude cineva? România are nevoie de echilibru și de conducători autentici! Dacă ministrul Daniel David va demisiona, deși nu cred acest lucru, cum va reuși următorul ministru să readucă credibilitate educației și, mai ales, speranța pentru generațiile viitoare? În câți ani va fi posibil acest lucru? Cine mai crede în „România educată”? La ce va ajuta demisia ministrului Daniel David? România, încotro? --------- Nicolae Radu a ocupat functii importante in sistemul national de securitate precum: Sef Centru de Expertiza Psihologica in cadrul SPP, Director Imputernicit la Centrul de Psihosociologie al MAI, consilier secretar de stat MAI, consilier CSAT, Administratia Prezidentiala si purtator de cuvant al Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza". Radu Nicolae este profesor universitar dr. in cadrul Universitatii "Spiru Haret" din Bucuresti. Din anul 2018, in calitate de profesor asociat, a predat cursuri de Ledership, Laborator de specialitate - Servicii de informatii si Psihopatologie militara in cadrul Universitatii Bucuresti. Din anul 2015, Nicolae Radu este abilitat conducator de doctorat pentru Informatii si securitate nationala in cadrul Universitatii Nationale de Aparare "Carol I". In prezent, Nicolae Radu are preocupari operationale in spatiul intelligence, de prevenire si combatere a terorismului, dar si in zona psihologiei aplicate pentru personalul destinat misiunilor speciale tip Sayeret Matkal din cadrul Israel Elite Special Forces Unit si General Staff Reconnaissance Unit 269. Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut. Despre ce vrei sa scriem?

Un nou ministru la Educatie?

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ