Valul global de proteste ale Gen Z loveşte Bulgaria, cea mai saraca ţara din UE, care risca astfel sa intre în zona euro fara buget în euro şi poate şi fara guvern. Demonstranţii au luptat cu succes contra planului de creştere a taxelor pentru sectorul privat pentru majorari salariale la stat
Autor: Bogdan CojocaruUn proiect de buget al guvernului de coaliţie din Bulgaria care propune creşterea taxelor din sectorul privat pentru finanţarea creşterilor salariale din sectorul de stat a stârnit proteste masive în mai multe dintre oraşele mari ale ţării. Demonstraţiile au devenit violente, a acuzat guvernul, care şi-a retras între timp proiectul. Însă turbulenţele au produs crăpături[...]
Un proiect de buget al guvernului de coaliţie din Bulgaria care propune creşterea taxelor din sectorul privat pentru finanţarea creşterilor salariale din sectorul de stat a stârnit proteste masive în mai multe dintre oraşele mari ale ţării. Demonstraţiile au devenit violente, a acuzat guvernul, care şi-a retras între timp proiectul.
Însă turbulenţele au produs crăpături în structura executivului, expunând şi rădăcinile adânci ale corupţiei din acest stat. În aceste condiţii, Bulgaria, cea mai săracă economie din Uniunea Europeană, riscă să intre în zona euro fără un buget în euro pentru 2026, şi chiar şi fără guvern. Rămâne însă bugetul vechi, în leva. Această ţară, polarizată de forţe proruse, proeuropene şi naţionaliste, a dus în ultimii ani instabilitatea politică la extrem.
Bulgaria a funcţionat mult timp fără un guvern stabil. Fostul premier şi lider al partidului GERB Boiko Borisov, rămas un personaj influent pe scena politică, a ieşit la rampă spunând că protestele şi-au atins scopul – retragerea proiectului de buget – şi că dacă continuă şi guvernul se destramă, este pusă în pericol adoptarea euro. Bulgaria ar trebui să intre în zona euro pe 1 ianuarie, cu jumătate din populaţie sceptică în privinţa schimbării din cauza temerilor că vor creşte preţurile şi sub asaltul dezinformărilor răspândite de Rusia pentru distrugerea sprijinului în favoarea euro, după cum scrie Politico. Pregătirile pentru trecerea la euro sunt în toi. Borisov, ca mulţi alţi observatori cu interese politice, spune că protestele se pot împărţi în două episoade.
Sunt cei care se opun paşnic şi democratic proiectului de buget, iar aceştia au obţinut ce au vrut, şi agitatorii, „localnici“ responsabili cu actele de vandalism care nu au de-a face cu primii. Apoi, în spatele presiunilor pentru demisia guvernului ar sta politicieni şi nu protestatari. GERB, partidul lui Borisov, este dominant în coaliţia de guvernare, din care mai fac parte Partidul Socialist şi o formaţiune populistă înfiinţată de un cântăreţ.
Cel mai mare partid din Bulgaria este Partidul Socialist, considerat prorus. Borisov a explicat că protestele au adus de fapt ceva bun Bulgariei, împingerea în public a discuţiilor dintre sindicate, angajatori şi guvern pentru revizuirea alocărilor de la buget şi a reducerilor de cheltuieli pentru echilibrarea finanţelor ţării. De fapt, a spus el, GERB chiar s-a opus proiectului de buget, pe care-l consideră un compromis cu greşeli al partenerilor de coaliţie.
Borissov este asociat de mulţi cu corupţia cronică şi este considerat adevăratul şef al guvernului condus în teorie de premierul Rosen Zhelyazkov. Protestele durează de o săptămână. În Sofia, la cel mai mare protest, cel de luni, pe străzi au ieşit între 50.000 şi 100.000 de demonstranţi, potrivit presei locale. Agitaţia a cuprins în jur de 15 oraşe mari, inclusiv Plovdiv, Varna, Burgas şi Veliko Tîrnovo.
Demonstraţii de o astfel de amploare au mai fost în 2013, când oamenii au protestat contra numirii politice a mogulului media Delian Peevski la şefia serviciilor secrete. Şi acesta a rămas un personaj influent în culisele puterii. Despre protestele din prezent, unii analişti spun că sunt cele mai „euroentuziaste“ de mult timp, chiar dacă elita care a adus ţara în acest punct rămâne învăluită de acuzaţii de corupţie şi că ţine statul captiv intereselor ei.
Totuşi, protestele riscă să ducă la cea de-a opta rundă de alegeri anticipate din 2021 încoace. În proiectul primului buget în euro al Bulgariei s-a propus ca funcţionarii statului, poliţiştii, personalul militar, profesorii din şcolile de stat, angajaţii din domeniul asistenţei sociale şi pensionarii să beneficieze cu toţii de creşteri salariale.
În Bulgaria la stat lucrează peste 558.000 de persoane, o bază politică solidă. 536.000 de pensionari trăiesc sub pragul sărăciei. Bugetul ar fi funcţionat cu un deficit de 3% din PIB şi cu o creştere economică estimată la 2,7%. Datoria naţională era aşteptată să ajungă la 31,3% din PIB. Bugetul dubla impozitul pe dividende de la 5% la 10%.
Se prevedea o creştere de 2 puncte procentuale a contribuţiei la Fondul de pensii, la 21,8% pentru cei născuţi înainte de 1960 şi la 16,8% pentru cei născuţi după. Venitul maxim asigurat ar fi crescut la 2.352 de euro. Impozitul pe jocurile de noroc s-ar fi majorat de la 20% la 25%.
Salariul minim ar fi urcat la 620,20 euro, de la 477,05 euro în 2025. Circa 11,3% din PIB ar fi fost direcţionat către actualizarea pensiilor. De la 1 iulie 2026, acestea ar fi urmat să crească cu 7-8%. Pensia medie ar fi ajuns la puţin peste 541 de euro, o creştere nominală de 8,5%.
Turbulenţele contribuie la îngrijorările că guvernul Bulgariei nu va avea autoritatea politică necesară pentru a ţine sub control finanţele statului după intrarea în zona euro. Ţara a primit aprobarea pentru trecerea de la leva la euro în iulie, după mai multe întârzieri cauzate de instabilitatea politică şi de eşecul în a îndeplini criteriile de inflaţie.