Varianta care poate da toate calculele peste cap – Încolteste scenariul anularii alegerilor

Câștigarea primului tur al alegerilor prezidențiale de către independentul Călin Georgescu a fost un adevărat șoc pentru toată lumea, de la contracandidați, la sociologi, la publicul votant. Abia după vot românii au început să analizeze mai atent agenda propagată de Georgescu, iar acest fapt, alături de unele nereguli din campanie, au dus la apariția unui scenariu exploziv: anularea alegerilor. Potrivit unor surse politice, această discuție există deja la nivel informal, cu potențial de declanșare a unui demers oficial. Temei legal Potrivit art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, „(1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.” Potrivit alin. (2) al aceluiași articol de lege, „cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.”Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor. Această competență a Curții Constituționale decurge din art. 146 litera f) din Constituția României: Curtea Constituțională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.”Motive care ar putea fi invocate În interpretarea acestor prevederi legale, Curtea Constituțională ( CCR ) are o marjă largă de apreciere, chiar mai mare decât în cazul invalidării candidaturii Dianei Șoșoacă.Pe de o parte, deja există voci care ridică semne de întrebare cu privire la finanțarea campaniei lui Călin Georgescu. Candidatul a declarat că nu a cheltuit niciun leu, lucru greu de crezut, având în vedere afișele fizice și promovarea materialelor online. Pe de altă parte, există speculații și cu privire la așa-zisele fabrici de boți care au mai fost dezbătute în campanie. Joi, cu trei zile înainte de alegeri, instituțiile statului ar fi dispus înlăturarea a 20.000 de conturi suspecte de pe rețelele de socializare, în special de pe TikTok, care erau deschise din România. A doua zi, vineri, alte 30.000 de conturi noi au apărut. Această situație ar putea fi invocată pentru anchetarea unei posibile fraude. În al treilea rând, Curtea Constituțională ar putea să analizeze, la fel ca în cazul Dianei Șoșoacă, unele declarații făcute Călin Georgescu, pe care să le considere incompatibile cu demnitatea de președinte.„Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice, sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei - condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României - sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, arăta CCR în motivarea hotărârii în cazul Dianei Șoșoacă.