Viorel Baltareţu, secretar de stat Ministerul Economiei: În România, nivelul de educaţie financiara este destul de redus. Acest lucru înseamna ca oamenii sunt mai expuşi la oferte greu de înţeles, la costuri ascunse sau decizii luate în graba. Noua lege care transpune directiva europeana 2023/2025, nu este un exerciţiu birocratic, ci este un pas necesar
Autor: Mircea NicaÎn România, nivelul de educaţie financiară este destul de redus. Acest lucru înseamnă că oamenii sunt mai expuşi la oferte greu de înţeles, la costuri ascunse sau decizii luate în grabă. Noua lege care transpune directiva europeană 2023/2025, nu este un exerciţiu birocratic, ci este un pas necesar pentru a proteja consumatorii şi a crea[...]
În România, nivelul de educaţie financiară este destul de redus. Acest lucru înseamnă că oamenii sunt mai expuşi la oferte greu de înţeles, la costuri ascunse sau decizii luate în grabă. Noua lege care transpune directiva europeană 2023/2025, nu este un exerciţiu birocratic, ci este un pas necesar pentru a proteja consumatorii şi a crea o piaţă mai stabilă, predictibilă din care să beneficieze şi industria şi consumatorii, a spus Viorel Băltăreţu, Secretar de Stat, Ministerul Economiei, în cadrul Conferinţei Anuale a Asociaţiei de Leasing şi Credit de Consum din România (ALCCR), organizată la sediul BNR.
„Avem nevoie de un echilibru între protecţia consumatorului şi un mediu prietenos pentru inovare. Directiva ne obligă la anumite standarde minime, dar ceea ce construim poate fi mai eficient dacă păstrăm un dialog deschis”, a mai adăugat Viorel Băltăreţu.
Ce a mai spus Viorel Băltăreţu, Secretar de Stat, Ministerul Economiei:
♦ Am avut mai multe interacţiuni pe subiectele legate de creditul de consum şi în perioada în care am fost în Parlamentul României între 2020-2024 şi acum de când am preluat de două luni mandatul de secretar de stat la Ministerul Economiei, am avut câteva solicitări şi propuneri de îmbunătăţire a cadrului legislativ şi feedback-urik pe implementarea directivei.
♦ Sunt 3 direcţii mari pe care le-am avut în vedere. În primul rând ne dorim să avem reguli mai clare pentru informare şi publicitate. Vorbim de reclame care trebuie să fie corecte, transparente şi să nu creeze aşteptări false. Obiectivul nu este să limităm iniţiativa comercială, ci să evităm situaţiile în care consumatorul nu înţelege ceea ce cumpără.
♦ În al doilea rând, vorbim de evaluarea responsabilă a bonităţii. Directiva cere o verificare riguroasă şi proporţională. Nu vrem să îngreunăm accesul la credit, dar vrem să evităm supraîndatorarea, care este o problemă reală a societăţii româneşti. Ne dorim o evaluare corectă aât pentru client, cât şi pentru creditor.
♦ În al treilea rând, vorbim de adaptrea regulilor la nevoile modelelor de creditare. Aici vorbim de digitalizare, credite acordate online, produse de tip buy now pay later. Toate acestea au nevoie de un cadru cât se poate de clar. Directiva nu le blochează, ci le pune într-o zonă de responabilitate şi transparenţă pentru ca modelele noi de business să poată creşte sănătos.