Analiza: Ponta, inundatiile si nationalismul cu dus-întors

Ce mai poate face fostul premier Victor Ponta în campania prezidențială după plângerea penală în care este acuzat de înaltă trădare? Plângerea penală a fost depusă la Parchetul General de liderul partidului DREPT, Vlad Gheorghe. Ar fi vorba despre înaltă trădare, a explicat Vlad Gheorghe motivând că Victor Ponta ar fi lucrat ca prim-ministru „în beneficiu și împreună cu o putere străină pentru a provoca pagube severe în România”. Fostul premier este acuzat și de omor calificat susțin semnatarii plângerii, fiindcă ar fi existat victime în urma inundațiilor din 2014. Totul a pornit de la mărturisirea făcută de Victor Ponta într-un dialog la podcastul lui Robert Turcescu, unde a fost rugat să spună de ce are cetățenie sârbească. În argumentația sa a pornit de la inundațiile din 2014, susținând că atunci ar fi dat ordin să deschidă Porţile de Fier pentru a evita inundarea Belgradului, preferând inundarea câtorva terenuri din satele românești, care însă ar fi fost evacuate rapid: „(...) I-am chemat la 12 noaptea, era într-o vineri noapte, i-am chemat la guvern pe toți. Dimineața, la 5, au fost jandarmi, ISU, toată lumea la satele românești de pe clisură”. În justificarea lui, fostul șef de guvern, înscris acum în cursa prezidențială, susține că în perioada inundațiilor mari din 2005, când executivul era condus de Călin Popescu Tăriceanu, „sârbii au făcut același lucru pentru noi (...) au deschis niște ecluze, au spart niște diguri și au salvat localități din Banatul românesc”. Liviu Dragnea, care era vicepremier și se ocupa inclusiv de prevenirea dezastrelor în guvernareaPonta, susține că nu ar fi adevărate justificările acestuia și că oricum la inundații i-ar fi delegat lui toate prerogativele: „Belgradul era deja inundat, erau deja mari probleme acolo, nu mai avea cu ce să ajute (...) Nu a dat Victor Ponta drumul la apă ca să salveze Belgradul, este exclus aşa ceva”. Dragnea a fost condamnat la închisoare pentru fapte de corupție în 2019 și insistă că Ponta ar fi cerut cetățenia sârbă, nu ar fi primit-o pentru meritele sale, fiindcă la rândul lui se temea de acțiunile Direcției Naționale Anticorupție, în fruntea căreia se afla Codruța Kovesi. Cetățenia sârbă ar fi fost „un plan de rezervă” potrivit lui Liviu Dragnea, o formulă cu ajutorul căreia să scape de o eventuală condamnare, așa cum a făcut și prietenul fostului premier, Sebastian Ghiță care s-a refugiat în țara vecină pentru a scăpa de Justiție. Ads Ministra Apelor și Pădurilor din guvernul Ponta a declaratla rândul ei că, potrivit datelor pe care le-a primit în perioada inundațiilor despre care vorbește fostul premier, nu s-ar fi justificat deschiderea Porților de Fier: „nu am știut ca au fost deschise (...) și nici nu îmi vine să cred". Compania Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România și care operează Porțile de Fier, a precizat că Sistemul Hidroenergetic și de Navigație de pe Dunăre a respectat în perioada la care face referire Victor Ponta, 18-26 mai 2014, Convenția româno-sârbă ratificată de Parlamentul Românei în 1999. Potrivit acestui document pentru debite mai mari de 11.500 de metri cubi pe secundă sau mai mici de 2.350 de metri cubi pe secundă întregul sistem funcționează „în regim natural”. Compania Hidroelectrica notează că „din datele de exploatare comune cu partea sârbă rezultă că debitul maxim afluent în Portile de Fier I în această perioadă a fost de 12.600 mc/s, debit înregistrat de mai multe ori în exploatarea comună”. Reprezentanții companiei nu spun dacă au fost sau nu nevoiți să dea drumul apei pentru a nu pune în pericol barajul, dar sugerează că debitul Dunării a depășit maximul admis. Oricum această operațiune se decide în urma unei expertize tehnice, iar inginerii celor două țări hotărăsc împreună care e decizia cea mai bună. Ads Nu e clar, deci, care e adevărul. Fostul președinte Traian Băsescu aflat atunci în conflict cu Victor Ponta, dar care avea toate datele, nu a făcut deocamdată nicio declarație. Între timp, însă, scandalul se inflamează pe latura naționalistă, fiindcă Ponta defilează cu sloganul pastișat după Trump „România pe primul loc” și e acuzat din toate părțile că a sacrificat pământul și oamenii țării, favorizând o țară vecină. Acuzațiile de trădare, probabil exagerate, ar putea avea efecte majore asupra campaniei sale prezidențiale. Nu știm încă ce s-a întâmplat cu adevărat în urmă cu 11 ani. Există o serie de necunoscute, iar premierul Marcel Ciolacu, pe atunci consilier onorific în cabinetul lui Victor Ponta, ezită să desecretizeze discuțiile care au avut loc în noaptea amintită de Ponta. Nu e clar nici de ce Victor Ponta a ținut să facă această mărturisire care aproape îl scoate din cursă, mai ales că procurorii nu au cum să dea vreun verdict până la sfârșitul campaniei prezidențiale. Potrivit celui mai recent sondaj făcut la comanda USR, Victor Ponta s-ar fi aflat înainte de acest scandal pe locul al doilea după George Simion, în fața lui Nicușor Dan cu aproape 5 procente. La sfârșitul lunii trecute, directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, spunea că există mai multe sondaje de opinie care indicau un tur doi cu George Simion și Victor Ponta, fiindcă scorul fostului premier PSD, acum candidat independent, a urcat în ultima lună de la 9-12% la 21-23%. E de așteptat ca acuzațiile de trădare să îl readucă la scorurile inițiale. Naționalismul afișat de Ponta prin copierea campaniei lui Trump se întoarce împotriva lui. Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut. Despre ce vrei sa scriem?

Analiza: Ponta, inundatiile si nationalismul cu dus-întors

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ