Nava spatiala care striveste orasul. Cum a devenit un proiect faraonic din perioada Ponta-Dragnea o povara pentru Târgu-Jiu

Cea mai mare tensiune din coaliția de guvernare de până acum a fost în jurul programului “Anghel Saligny”, un sistem de finanțare a unor proiecte locale cu bani de la bugetul de stat. Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat că banii alocați pentru acest program în 2025 s-au terminat, dar reacția PSD a fost dură. Mai mulți lideri ai partidului au amenințat cu plecarea de la guvernare. Într-o ședință a coaliției, care a avut loc miercuri, s-a decis ca finanțările din acest program să continue, dar fiecare proiect să fie analizat și discutat cu Consiliul Județean și Ministerul Dezvoltării. “Niciun președinte de CJ și niciun primar nu pleacă cu banii acasă. Investițiile se fac conform regulilor europene. Cine fură să plătească pentru asta, dar nu poți condamna comunități întregi pentru eventuale suspiciuni”, a declarat Sorin Grindeanu, liderul interimar al PSD, la sfârșitul întâlnirii coaliției de guvernare. FRICA DE PRIMARI. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD și un fost susținător al lui Liviu Dragnea, a criticat puternic posibila întrerupere a finanțării unor proiecte locale cu bani de la buget – Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax/ Hepta.ro Modernizare și extindere de la Liviu Dragnea La capătul străzii Traian, o arteră centrală din Târgu-Jiu, e un rond care încetinește circulația intensă din timpul zilei astfel că șoferii pot admira în voie nava spațială care domină localitatea, ca și cum s-ar afla sub controlul extratereștrilor. Stadionul Municipal din Târgu-Jiu, cu o capacitate de 12.518 locuri, a fost una dintre primele investiții majore făcute prin programele de dezvoltare locală. “Prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2014 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții Modernizare și extindere capacitate Stadionul Municipal Târgu Jiu… obiectiv care se realizează în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice , prin Compania Națională de Investiții CNI”, se arată într-o notă de fundamentare a Guvernului României. PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală) a fost asul din mâneca lui Liviu Dragnea. Întreaga sa evoluție politică, de la poziția de președinte a Consiliului Județean Teleorman și până la șefia PSD și câștigarea alegerilor din 2016, e determinată de relația dintre administrația centrală și locală. Liviu Dragnea a inventat PNDL în anul 2013, când deținea funcția de Ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, poziție deținută între 2012-2015. PĂRINTELE PNDL. Liviu Dragnea, fostul președinte al PSD, a fost cel care a gândit morișca electorală, finanțată cu bani de la buget, prin care conducerea centrală a social- democraților controla rețelele de primari și baroni locali din țară - Foto: Octav Ganea/ Mediafax/ Hepta.ro În anul 2013, PNDL este înființat prin Ordonanța de Urgență nr. 28. La început finanțările au fost modeste, dar la scurt timp după ce PSD, condus de Liviu Dragnea, câștigă alegerile din 2016, având majoritatea parlamentară, finanțările prin acest program ajung la 10 miliarde de lei pe an, aproximativ 2 miliarde de euro. În 2024, acesta a ajuns la peste 3 miliarde de euro. Stadionul din Târgu-Jiu este unul dintre primele proiecte prin care banii au început să fie transferați de la bugetul de stat către administrațiile locale pentru a consolida puterea și influența unor lideri politici în anumite orașe și regiuni ale țării în scopuri electorale. În 2014, când e aprobată finanțarea, Victor Ponta era prim-ministru, iar Liviu Dragnea, stăpânul absolut al PNDL . De asemenea, fieful electoral al premierului României de atunci, era județul Gorj, cu capitala la Târgu-Jiu, Victor Ponta fiind deputat ales în această circumscripție între anii 2004 și 2020. Stadion futurist, caut echipă de fotbal Într-un raport al Companiei Naționale de Investiții din anul 2019 se arată că de la bugetul de stat s-au cheltuit 121.147.831 de lei, adică în jur de 26 de milioane de euro, pentru finalizarea lucrării, care a fost predată Primăriei din Târgu-Jiu. 26 DE MILIOANE DE EURO. Anunțul Companiei Naționale de Investiții despre terminarea lucrărilor la stadionul din Târgu Jiu și cât au costat lucrările - Sursa: CNI De atunci, administrația orașului, an de an, înregistrează o pierdere de 370.000 de euro , diferența dintre cheltuielile de administrare și operare ale stadionului și încasări. În șase ani, de la darea în folosință, bugetul local a înregistrat peste 2 milioane de euro pierderi. Stadionul din Târgu-Jiu este imposibil de rentabilizat, orașul nu are echipă de fotbal , în data de 15 octombrie 2024, judecătorii au decis dizolvarea clubului în urma unei cereri de intrare în faliment depusă de unul dintre creditori. Deși stadionul este omologat de UEFA, prea puține meciuri internaționale s-au desfășurat aici, concerte și alte evenimente, cu atât mai puțin. Pentru a utiliza imensul spațiu, primăria orașului a mutat birouri în cadrul arenei, unele servicii ale administrației locale, funcționând în incintă. De asemenea, presa locală relatează constant despre încercările eșuate ale primăriei de a găsi o soluție, astfel încât să limiteze pierderile provocate de stadion. Într-o discuție cu Adrian Codirlașu, președintele CFA România, instituția care acreditează profesioniștii în domeniul investițiilor financiare, acesta a spus că programele pentru dezvoltarea locală nu-și ating scopul dacă nu sunt făcute pentru a rezolva probleme, altfel creează unele noi, cum e cazul stadionului din Târgu-Jiu. Bani ușori pentru baroni “…acolo unde sunt bani europeni, trebuie luați banii europeni, iar autoritățile locale determinate să muncească pentru a accesa aceste fonduri. De asemenea, cerințele pentru finanțare trebuie să fie similare cu cele ale Uniunii Europene din perspectiva justificării acelor proiecte, a cheltuirii banilor publici și a controlului realizării lucrărilor”, a declarat Adrian Codirlașu, expert financiar, pentru spotmedia.ro. EXPERT INVESTIȚII FINANCIARE. Adrian Codirlașu, președinte CFA România, susține că programele de dezvoltare locală, finanțate de guvern, nu trebuie să fie accesate mai ușor ca fondurile europene, iar modalitățile de monitorizare și control ale derulării acestora să fie identice cu cele ale Comisiei Europene - Foto: spotmedia.ro “Dacă se merge pe soluția cu finanțare de la buget, trebuie demonstrat efectiv beneficiul adus pentru comunitatea locală respectivă. E nevoie ca proiectele să fie orientate spre lucrări de infrastructură, care dezvoltă economia locală, nu stadioane construite în pantă, parcuri în comune fără locuitori și așa mai departe”, a mai declarat Adrian Codirlașu. Programele de tip PNDL, în esență nu sunt rele, dar scopul lor a fost viciat și deturnat de interesele politice, susține expertul financiar. Cred că trebuie susținută dezvoltarea locală, însă atunci când se alocă bani de la buget, aceștia să fie dați pe baza unor studii prin care să se demonstreze că ajută comunitatea locală, iar acele proiecte chiar pot fi realizate și susținute, apoi, de către cetățenii de acolo. Și iarăși, un principiu esențial, care nu înțeleg de ce nu a fost aplicat până acum, e acela că atâta timp cât pentru un tip de proiect sunt bani europeni disponibili, de ce se alocă bani de la buget? Adrian Codirlașu, expert financiar, pentru spotmedia.ro Liviu Dragnea, un lider PSD închis pentru corupție, le-a conceput de la început ca pe pârghii politice folosite de centrul puterii asupra rețelei de primari din teritoriu. Atribuirile de fonduri bugetare au fost făcute de prea multe ori în baza unor calcule și interese politice. Cu cât mai important devenea un baron local într-un partid, nu numai în PSD, PNL fiind altă formațiune care a beneficiat de acest tip de finanțare, cu atât reușea să acceseze mai mulți bani din astfel de programe. Cine plătește nota Cel mai grav efect al corupției PNDL, la peste un deceniu de când se derulează acest tip de programe, este mărirea taxelor atât pe plan local, cât și pe plan național. Cineva trebuie să plătească nota, a explicat expertul financiar Adrian Codirlașu pentru Spotmedia.ro. Bugetul orașului Târgu-Jiu a fost în anul 2024 în jur de 30 de milioane de euro, un pic mai mare de cât a costat stadionul, iar taxele locale în acest an au fost majorate, în medie, cu 10%. Costurile de administrare a stadionului sunt acoperite de fiecare locuitor al orașului și prin aceste creșteri de impozite. Nava spațială domină localitatea gorjeană, un monstru venit din viitor ce pare că are sub control întregul oraș. Locuitorii din Târgu-Jiu se se întâlnesc cu el în fiecare zi și se întreabă la ce le folosește. De construcția stadionului, până acum, a beneficiat un număr de oameni politici de la centru, câțiva locali și firme de casă care au primit banii pentru realizarea proiectului, în niciun caz cetățenii, care astăzi plătesc întreținerea lui din propriul buzunar.

Nava spatiala care striveste orasul. Cum a devenit un proiect faraonic din perioada Ponta-Dragnea o povara pentru Târgu-Jiu

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ