După ce Biroul Electoral Central dar și Curtea Constituțională i-au interzis candidatura lui Călin Georgescu, astăzi, președintele AUR – George Simion – considerat cel mai puternic moștenitor politic al lui Georgescu – și-a depus candidatura în cursa pentru Palatul Cotroceni. Candidaturile Dianei Șoșoacă, cea a lui George Simion și cea a Anei Maria Gavrilă urmează[...]

• George Simion a strâns în 36 de ore peste 600.000 de semnături pentru candidatură.
• Mâine își depune candidatura Ana Maria Gavrilă, președintele POT.
• Candidaturile Dianei Șoșoacă, George Simion și Gavrilă urmează să fie validate de BEC și CCR.
• BEC-ul nu spune adevărul cu privire la decizia Curții Constituționale.

După ce Biroul Electoral Central dar și Curtea Constituțională i-au interzis candidatura lui Călin Georgescu, astăzi, președintele AUR – George Simion – considerat cel mai puternic moștenitor politic al lui Georgescu – și-a depus candidatura în cursa pentru Palatul Cotroceni.

Candidaturile Dianei Șoșoacă, cea a lui George Simion și cea a Anei Maria Gavrilă urmează să fie validate de BEC și CCR. Până atunci, Curtea Constituțională a publicat astăzi motivarea în cazul interzicerii candidaturii lui Călin Georgescu.

De 35 de ani de când există democrație în România, de când a apicat comunismul, Curtea Constituțională se ocupă cu validarea candidaturilor la președinție. BEC-ul are în general un rol formal, adică analizează dacă există dosarul cu șină, dacă există declarația de avere, dacă există numărul necesar de semnături, tot timpul de 35 de ani există această suspiciune în ceea ce privește semnăturile, dacă sunt adevărate sau nu, dacă politicienii ăștia și le fură.

Probleme între deciziile CCR și deciziile BEC

Nimeni nu rezolvă această problemă. Însă, în acest balamuc al alegerilor prezidențiale de anul trecut și anul ăsta, că suntem într-o continuă și perpetuă campanie pentru alegerile prezidențiale, odată cu anularea alegerilor, au început să fie și probleme între deciziile Curții Constituționale și deciziile Biroului Electoral Central.

Curtea Constituțională a dat acel comunicat în care ne-a explicat de ce a fost interzis Călin Georgescu și spune că BEC-ul nu avea doar competența, ci și obligația să verifice condițiile de legibilitate privind respectarea prevederilor constituționale de către Călin Georgescu. Ce ne-a spus în 5 octombrie, ziua în care a fost interzisă Șoșoacă? Că examinarea acestor condiții este atributul exclusiv al Curții Constituționale.

Au făcut această manevră cu Biroul Electoral Central, adică zic că e prima instanță BEC-ul, deși BEC-ul e un organ administrativ, nici măcar nu e instanță. Și a doua instanță, unde eventual se poate apăra Georgescu, este Curtea Constituțională.

CCR își generează niște acte administrative cu putere de lege

Dar și aici este un fals, pentru că Curtea Constituțională nu e cu avocat în sală, nu e cu apărare, nu e cu acuzare, își generează niște acte administrative cu putere de lege, împotriva cărora n-ai cum să te aperi. Au încercat să fenteze Comisia de la Veneția prin această delegare, doar pe situația alegerilor prezidențiale și doar pe acest an, deci pe această situație, să delege puțin competențele Biroului Electoral Central, ceea ce e cumva ilegal, pentru că încalcă inclusiv legea de organizare și funcționare a Curții Constituționali.

Decizia din 9 martie, de duminică, prin care i s-a interzis dreptul lui Călin Georgescu să candideze. Ce ne spune BEC-ul? Ce ne spune decizia din 6 decembrie a CCR-ului? Nici măcar nu pomenește numele lui Călin Georgescu. Este decizia de anulare a întregului procesului prezidențial.

Deci BEC-ul nu spune adevărul cu privire la decizia Curții Constituționale. Curtea ne spune despre BEC că a constatat încălcarea legislației electorale printr-un raționament, deci nu prin probe, care a condus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor și în consecințe la anularea alegerilor.

Cele două instituții, CCR-ul și BEC-ul, pur și simplu formează în această discuție alegerilor prezidențiale un labirint juridic din care nu mai poți să ieși. Una interpretează o lege în sens contrar. După aia vine cealaltă instituție, mai adaugă un lucru spus neadevărat. A treia instituție o acoperă pe cealaltă, spune alt lucru neadevărat, care nu redă situația dispusă de aceeași instituție în precedentele decizii. Adică, ei și-au creat propria legislație pe această situație, în cadrul căreia nu îi pomenești numele lui Georgescu, tu spui că este despre interdicția persoanei Georgescu, pe care nu îl va mai putea rezolva nimeni.