Ce (nu) a învatat puterea dupa votul de la prezidentiale si cum risca din nou PSD si PNL sa arunce tara în mâinile unui extremist

Ai doar un minut? Cinci idei pe care să le reții din articolDupă ce CCR a anulat alegerile, începutul lui 2025 ne-a găsit în același tablou politic. Guvernul e controlat tot de cele două mari partide – PSD și PNL , iar la Palatul Cotroceni e tot Klaus Iohannis . O treime din noul Parlamen t e ocupată de aleși cu viziuni radicale și populiste, dar puterea poate recurge la procesul de racolare, pentru a-și întări majoritatea. Explicațiile coerente, legate de anularea scrutinului lipsesc. „Nu se investighează nimic din ce a fost greșit data trecută, SRI nu dă niciun fel de explicații , se investește în teoria , remarcă, pentru Panorama, Sorin Ioniță, expert în politici publice. Incoerența coaliției în asumarea finală a unui candidat comun ridică semne de întrebare și ne face să ne întrebăm dacă nu cumva partidele și-au pierdut speranța că pot da noul președinte. Potrivit calendarului agreat, prezidențialele au fost împinse după sărbătorile de Paște . Primul tur e organizat pe 4 mai, al doilea pe 18 mai.Anul 2024 s-a vrut unul super-electoral, cu patru runde de alegeri. Am avut, până la urmă, doar trei și jumătate. În urma lor, am rămas încremeniți în tabloul politic de dinainte de alegeri: Marcel Ciolacu e premier, iar Klaus Iohannis e, în continuare, președinte. Ce s-a schimbat este că avem acum în Parlament trei partide populiste, radicale și extremiste, care pun accent pe suveranism , în loc de unul. Împreună, ele controlează cam o treime din mandate, iar poziția PSD și PNL s-a erodat grav. Începutul de 2025 ne găsește într-o țară administrată de o coaliție PSD-PNL-UDMR, susținută de minorități.Abonează-te la newsletter, ca să nu uiți de noi!Sunt de acord cu Termenii și condițiile .Pare că „ sistemul” – așa cum a fost el identificat de cei care au votat altceva decât partidele tradiționale – e tot același. De aceea, e bine să urmărim cu mare atenție cum se poziționează acești decidenți politici și dacă nu cumva riscă să repete aceleași greșeli care ne-au adus în situația politică fără precedent în care ne aflăm. În luna mai, ne putem trezi în turul al doilea tot cu un extremist sau, în cel mai rău scenariu, cu doi finaliști cu viziuni anti UE și Occident. Și, peste toate, ne tot urmărește o întrebare născută din scepticism: își doresc cu adevărat partidele de la guvernare evitarea unui președinte precum Călin Georgescu? An nou, politicieni vechi Prinși cu mesele de sărbători și cu cozile de pe Valea Prahovei , mulți români au simțit nevoia, pe bună-dreptate, să-și ia ochii de la politica internă și să se odihnească după tumultuoasa lună decembrie care a marcat o premieră extrem de gravă pentru democrația românească: anularea alegerilor prezidențiale.Dar, în tot acest timp, administrarea țării a trebuit să meargă înainte. Așa s-a născut o echipă guvernamentală, învestită în Parlament cu o majoritate extrem de fragilă . E drept și că rezultatele alegerilor parlamentare lăsau loc de prea puține opțiuni. „ Am trecut în 2025 doar calendaristic, am sărbătorit degeaba Revelionul. Din punct de vedere politic, suntem fix în 2024, mai puțin PNL-ul, care l-a schimbat pe Ciucă cu Bolojan ”, remarcă, pentru Panorama, politologul Andrei Țăranu . Problema e, însă, că nimeni nu vrea să mai vorbească despre ce s-a întâmplat la scrutinul din 24 noiembrie și nimeni nu explică de ce s-au anulat alegerile: dacă a existat un culoar ilegal făcut pentru Călin Georgescu, de Rusia sau de români, cine sunt vinovații. „ Asistăm la un joc cu o duzină de actori în care fiecare încearcă să-l păcălească pe celălalt , dar toți au un scop comun: să nu mai vorbim de alegeri, să nu se mai dea socoteală”, crede Sorin Ioniță , expert în politici publice și administrative în cadrul Expert Forum. „Zero acțiune, ceea ce înseamnă că se poate întâmpla și în luna mai la fel. Nu se investighează nimic din ce a fost greșit data trecută, SRI nu dă niciun fel de explicații , se investește în teoria &gt; . Ne ocupăm de buget, de ministere, de ce zice Crin Antonescu, de ce glumițe fac ei între ei. Ce au învățat? Au învățat că, dacă o să continuăm să vorbim despre asta și cade unul, cad mai mulți. Evident, nu le convine”, completează Sorin Ioniță. Implicarea Rusiei în alegeri nu a fost probată nici până acum, iar noul Executiv și-a văzut de treabă. Drept urmare, odată instalat la Palatul Victoria, Guvernul Ciolacu 2 s-a grăbit să încerce să rezolve și cea mai stringentă problemă rămasă în planul doi, din cauza alegerilor: deficitul bugetar .Așa a apărut celebra ordonanță-trenuleț . Doar că și aici a repetat o parte din greșelile care i s-au imputat anul trecut, iar criticile au venit din partea mediului de afaceri. Patronatele au fost chemate la discuții, dar au aflat ulterior că Guvernul a introdus în forma finală, două zile mai târziu, mai multe măsuri care nu au fost discutate. Ordonanța de Urgență a fost aprobată pe 30 decembrie, în penultima zi a anului. Din nou, Guvernul a decis să meargă pe aceeași cale bătătorită a lipsei de comunicare și a nerespectării unui cadru predictibil , două mari condiții cerute de mediul privat, de fiecare dată când se discută despre modificări fiscale. Pe de altă parte, înghețarea pensiilor, a salariilor bugetarilor și a alocațiilor a creat nemulțumiri și-n rândul celor care au votat coaliția PSD-PNL, mai ales că li se promisese anul trecut fix contrariul. Polițiștii au ieșit deja în stradă, nemulțumiți că nu li se mai plătesc orele suplimentare și amenință și cu acțiuni mai ample. Șocul și dilemele PSD Dacă în societate mocnesc multe nemulțumiri, în interiorul partidelor atmosfera diferă de la o formațiune la alta. Politologul Andrei Țăranu crede că social-democrații, de exemplu, sunt încă în stare de șoc după ce au ratat intrarea în turul doi al prezidențialelor.În acest context, marea dilemă a PSD este dacă nu cumva ar fi mai bine să se întoarcă la obiceiuri mai vechi , în condițiile în care așa-zisele eforturi de reformare, chiar dacă unele cu succes, au trecut neobservate, crede politologul. „Focul în PSD este extraordinar de mare la acest moment, întrebarea lor este ce ar putea să facă. Au făcut tot ce le-au cerut cetățenii (îndepărtarea penalilor – n.r.), dar se pare că nu au fost înțelese aceste schimbări. PSD nu reușește să intre într-un ritm și încă se gândește dacă n-ar fi mai bine să se întoarcă cumva la modelul lui Dragnea, care părea că aduce mai multe voturi”, punctează Andrei Țăranu. Poate fi, de fapt, și motivul pentru care e posibil ca taberele să se fi scindat. Anul trecut, mulți dintre votanții PSD au pus ștampila pe candidatul AUR, George Simion . Unii pentru că au răspuns la deja celebrul blat devoalat chiar de Alfred Simonis pe TikTok , în cadrul unei provocări de tipul „ ascultăm și nu judecăm”, iar alții, pur și simplu, din pură convingere. „ Jumătate din extremiștii de la AUR sau de la Georgescu sunt, în bună măsură, foști votanți ai PSD sau USR, toți radicalizați împotriva, în mod paradoxal, singurului lucru bun care s-a întâmplat între 2021 și 2025 – și anume stabilitatea politică ” , afirmă politologul, care insistă, însă, că oamenii nu s-au mulțumit doar cu atât și au căutat și componenta „asistențială”, pe care partidele de la guvernare au eșuat în a o oferi. „Cetățenii, majoritatea, nu vor doar să le crească salariile, vor să le crească accesul la serviciile de sănătate, la o educație de calitate, la informație. Dacă îl asculți pe Călin Georgescu, nu pricepi mare lucru , dar ce vrea el cu suveranismul ăla distributiv al lui se referă tocmai la asta: o redistribuire mai bună a bunăstării în interiorul societății” , crede politologul. Și noi, votanții, tot așa? „Ascultăm și nu judecăm”? Cel puțin la acest moment, pare că PSD și PNL au înțeles totuși ceva: varianta de a merge cu candidați separați la prezidențiale este una greșită , care ar putea fragmenta votul și ar putea lăsa spațiu liber unui candidat suveranist – Călin Georgescu sau altcineva, în cazul în care acesta nu va mai fi lăsat să intre în cursă, printr-o decizie în justiție.Dar, pentru votanții care se tem de scenariul în care la Palatul Cotroceni ar putea ajunge un președinte care ar putea deraia parcursul european și occidental al României, trebuie puse pe masă opțiuni viabile. Uitându-ne doar la ce ne oferă puterea, vedem că strategia pentru 2025 e diferită, dar nu pe deplin asumată. Autosuspendat din postura de candidat pentru câteva zile, Crin Antonescu rămâne deocamdată opțiunea coaliției și ar putea fi „ singurul care poate să ia voturi și dintr-o parte, și din alta, și de la PSD, și de la PNL ”, crede politologul Andrei Țăranu. Doar că validarea sa e întârziată. PSD și PNL insistă că tot ar mai fi nevoie de sondaje pentru a vedea dacă acesta e cea mai bună opțiune. O decizie care prefigurează un eșec similar cu cel din vara lui 2024, de la locale.„Sondajele sunt înțelese ca și cum opinia publică e ceva imuabil acolo și depinde doar de cât de bine o măsori. Nu, opinia publică e ceva schimbător, e modelabilă de către un lider, are o părere azi și alta mâine, în funcție de cum se comportă candidații în campanie . Lumea își schimbă părerea în funcție de ce vede în momentele alea, imaginea se poate face praf în campanie, cum a pățit doctorul (Cătălin Cîrstoiu, candidatul comun PSD-PNL la Primăria Capitalei, retras ulterior – n.r.) anul trecut”, amintește Sorin Ioniță. La momentul iunie 2024, cele două mari partide din România au dat impresia că nici măcar nu-și doresc Primăria Capitalei și, după retragerea candidatului comun, au venit, pe ultima sută de metri, cu doi candidați separați, introduși în cursă foarte târziu și care nu păreau să aibă vreo șansă. Nicușor Dan a obținut atunci mai mult decât procentele adunate ale următorilor trei clasați – Gabriela Firea (PSD) , Cristian Popescu Piedone (PUSL) și Sebastian Burduja (PNL) . Acum, la început de 2025, neasumarea publică și finală a unui candidat comun indică, la acest moment, o anumită incoerență în rândul partidelor aflate la putere și, de asemenea, ridică semne de întrebare legate de strategia lor. „UDMR nu cred că ar putea coabita cu un președinte naționalist, dar unor facțiuni de prin PSD și PNL s-ar putea să le convină ajungerea unui extremist în funcția de președinte, posibil să nu vrea să evite asta . Ok, nu e prima lor opțiune, dar, dacă nu-și pot pune omul la Cotroceni, aia e, se pot acomoda. Se gândesc că îl mai pot controla, șantaja, se bazează pe un Parlament stabil, în care își pot crește majoritatea prin racolare de membri de la partidele mici, nou intrate”, spune Sorin Ioniță. În tot acest timp, președintele Klaus Iohannis rămâne în funcția de președinte până la jumătatea anului. A desemnat noul premier și apoi a intrat din nou într-un con de umbră. Ce se va mai întâmpla? Tragem linie și tot ne e greu să stabilim dacă e bine sau nu că s-au anulat alegerile. Sunt multe voci care susțin că Georgescu ar fi trebuit să fie oprit, în mod democratic, în cabina de vot. Dar dacă nu s-ar fi întâmplat asta? Poate că nu existau alte soluții, dar e bine să folosim perioada până la alegerile din luna mai, pentru a vedea cum își joacă partidele intitulate pro-europene cartea. Obiceiurile lor de anul trecut au fost taxate la vot de peste două milioane de oameni , care au văzut o posibilă salvare în candidatul independent Călin Georgescu, indiferent de bubele lui majore. Au rămas aceleași sau se adaptează partidele la noile realități? Există dorință pentru așa ceva, după dușul rece din 24 noiembrie? Și-au învățat partidele lecția? „ UDMR a învățat că poate să își strângă electoratul, a avut cel mai mare număr de voturi în 2024, și la parlamentare, și la prezidențiale. PNL și-a schimbat, la rându-i, toată garnitura de conducere și vectorii de campanie. PSD nu a înțeles nimic, iar USR este atât de agresiv, încât impresia mea e că trăiesc oricum într-o altă realitate socio-politică decât a majorității cetățenilor”, conchide Andrei Țăranu. E adevărat că anul abia a început și timpul scurt ne oferă doar răspunsuri de moment. Dar, direcțiile care se profilează sunt extrem de importante. „ Riscul ca ultranaționalistul Călin Georgescu să câștige alegerile prezidențiale nu a dispărut ”, scria recent publicația Politico , în vreme ce jurnaliștii germani de la Frankfurter Allgemeine Zeitung vorbesc despre „ mitul interferenței ruse ”, arătând că România nu are dovezi clare că Rusia ar fi deturnat rezultatul alegerilor și că totul a fost doar un pretext pentru ca cei aflați la putere să-și conserve scaunele. E greu să găsești argumente care contrazic concluziile celor două publicații. „Acest scenariu (un președinte extremist – n.r.) reprezintă un pericol foarte mare pentru oamenii cinstiți din România. Problema e că nu știm cine sunt acești oameni cinstiți și, mai ales, câți sau dacă fac parte din clasa politică . Nu știm, de fapt, cine se luptă pe bune ca să nu avem acest rezultat în luna mai și cine, de fapt, se preface. Asta e problema acum: că nu-i putem deosebi unii de alții ”, punctează Sorin Ioniță. Peste dilemele și întrebările noastre, însă, se aștern liniștite câteva câștiguri de moment ale politicienilor, vizibile chiar și la o privire fugitivă: Klaus Iohannis încă se bucură de confortul fotoliului de președinte, Marcel Ciolacu a adunat sute de mii de vizualizări noi pe contul său de TikTok și pare că și-a învățat lecția doar pe partea de social media, PNL se laudă și își pune speranța într-o față nouă la conducerea partidului – Ilie Bolojan , iar UDMR, sub bagheta lui Kelemen Hunor , a arătat că-și poate mobiliza electoratul chiar și în vremuri tulburi. Câștigurile noastre? Nu prea există. Cu toții ne vedem nevoiți ca, la masa de Paște, să ne consultăm din nou cu apropiații cum și cu cine votăm . Posibil să ciocnim ouă, dar și păreri politice.Articol editat de Andrei Luca PopescuCa să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.Ciprian IoanaS-a alăturat echipei Panorama în octombrie 2023. Și-a început cariera în presă la radio Europa FM, în 2011. Inițial, își dorea să fie DJ/realizator de emisiuni, dar a fost cooptat rapid în echipa de știri și acolo a rămas vreme de aproximativ 7 ani.Mai târziu, a descoperit că-i place jurnalismul economic, a lucrat la emisiunea Business Club (Digi24), postul Digi FM, dar și pentru site-urile Playtech.ro și Digi24.ro.E pasionat de știrea din spatele știrii și vrea să cunoască de ce se întâmplă, nu doar ce se întâmplă. Crede că, într-o lume care trăiește pe repede-înainte, e nevoie ca la finalul zilei să rămâi cu un tablou cât mai rotund a ceea ce te interesează, nu cu frânturi de informații mai mult sau mai puțin relevante.Pe lângă cariera de jurnalist, Ciprian e voice-over profesionist, cu peste un deceniu de experiență. Îi poți auzi vocea prin reclame sau documentare.Abonează-teConectareAnunță-mă lacomentarii noirăspunsuri noiLabel{}[+]Name*Email*Doresc să mă abonez la newsletterul panorama.roDoresc să mă abonez la newsletterul panorama.roLabel{}[+]Name*Email*0 ComentariiCele mai vechiCele mai noiCele mai votateInline FeedbacksVezi toate comentariileMai multe