De ce ar vota românii un fost oficial dintr-un serviciu secret, la prezidentiale? Explicatia fostului sef SIE, Silviu Predoiu INTERVIU

Generalul în rezervă Silviu Predoiu , fost șef al SIE, candidează din nou la alegerile prezidențiale. În 2024, în runda 1 a scrutinului anulat, s-a clasat pe ultima poziție, cu puțin peste 11.000 de voturi, echivalentul a 0,12%. În cadrul interviului acordat pentru Ziare.com , Silviu Predoiu a vorbit, printre altele, despre imaginea negativă a serviciilor secrete, despre ce presupune cariera de cadru SRI sau SIE, despre războiul ideologic „suveraniști vs. globaliști” și despre perspectivele partidului pe care-l conduce, Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN). „Este foarte greu să aperi o populație care te disprețuiește sau care chiar de urăște" Ziare.com: Cum vedeți imaginea serviciilor secrete, în România, în rândul cetățenilor? Silviu Predoiu: Din punctul meu de vedere, după toți acești ani petrecuți în Servicii, la care se adaugă și anii după trecerea în rezervă, în afara serviciilor, privind către ele din exterior, rămân la concluzia pe care am exprimat-o în mai multe rânduri. Imaginea serviciilor este nemeritat negativă. Nu putem spune că nu există o serie de motive ca publicul larg să-și pună întrebări. Dar a generaliza niște probleme punctuale, a generaliza niște conduite individuale, este o mare greșeală. Nimeni nu spune că sistemul medical românesc este profund corupt, pentru că sunt doi, trei sau cinci medici care solicită mită, contribuții financiare, condiționează actul medical. Nimeni nu spune că sistemul educațional este corupt, pentru că sunt doi, trei, 50 sau 100 de profesori care impun copiilor, elevilor să urmeze meditații cu ei. La serviciile de informații, dintr-o dată, orice știre despre o persoană sau alta, care are o abatere, se transformă într-o dovadă că sistemul în sine nu funcționează, ceea ce mi se pare greșit. Ads Asta se datorează faptului că, din păcate, Serviciile nu au o voce , nu e nimeni care să vorbească pentru ele. Justiția are CSM-ul, care o apără de fiecare dată când apar anumite acuzații la adresa unui procuror sau a unui judecător, spune ‘Stați puțin, revenim! Facem o anchetă, apoi venim și vă explicăm’. Atunci când Serviciilor li se reproșează ceva, din motive pe care le-am spus de mai multe ori, nu le înțeleg, directorii Serviciilor bagă capul între umeri, iar comisiile de control parlamentar tac. Și dacă ar vorbi, aceste comisii ar avea o credibilitate mai scăzută decât Serviciile, pentru că și asupra lor există o percepție la fel de negativă. În concluzie, e o imagine negativă, nemeritată raportat la marea majoritate a cadrelor și a activității pe care o desfășoară. Este foarte greu să aperi o populație care te disprețuiește sau care chiar de urăște . „Trebuie găsită o cale de transparentizare controlată a activității Serviciilor" Ziare.com: În opinia dumneavoastră, pentru a recredibiliza Serviciile, ce se poate face? Ads Silviu Predoiu: În primul rând, este nevoie de transparență. Eu înțeleg suspiciunea publicului, confruntat cu atâtea știri false, senzaționale, cu o serie de zvonuri și așa mai departe. Publicul așteaptă dovezi. Spre deosebire de alte instituții, Serviciile nu-și pot deschide porțile și să spună ‘Veniți, oameni buni, avem Ziua Porților Deschise, precum Poliția și Pompierii, veniți să vă uitați în hârtii, în dosare, să verificați în arhive, haideți să cunoașteți cadrele!’. Nu se poate așa ceva. De aceea, trebuie găsită o cale de transparentizare controlată a activității Serviciilor. Pentru asta există toate aceste mecanisme de control, încrucișate. Există control asupra Serviciilor din partea Curții de Conturi, din partea Ministerului Finanțelor, din partea CSAT, din partea comisiilor de control parlamentar și nu în ultimul rând, există acești directori civili, numiți de Parlament, la propunerea președintelui. Dacă toate aceste entități și-ar face datoria și ar comunica deschis către public, sunt convins că percepția ar fi cu totul alta. Din păcate, nu reușesc, pentru că sunt oameni total nepricepuți sau temători, ori din diverse motive nu sunt în stare să comunice. Ads Există soluții și ele trebuie să plece de la cel mai înalt nivel, de la președinte, din momentul în care acesta propune pe cineva pentru numirea în funcție. De acolo trebuie să plece transparența. Nu este suficient să comunic numele celui pe care-l propun, Parlamentului. Corect este să spun și de ce îl propun: ‘Îl propun pentru că fișa postului presupune asta, asta și asta, iar respectivul răspunde cerințelor funcției, având în vedere experiența, conduita, caracterul, dovedit de acțiunile trecute, înțelegerea comunicarea’. La noi, totul este un mister. Nimeni nu explică de ce e numit în funcție domnul Hellvig sau Vlase. Totul este într-o taină ce rămâne ascunsă undeva, în birouri. Din momentul acela, apare neîncrederea publicului, când aude numele. Mi se pare că trebuie să instituim, la Servicii, mai mult decât în orice altă parte, acea practică: după trei luni de mandat, să iasă public , într-o conferință de presă și să răspundă principalelor preocupări ale publicului, adică. În opinia mea, un director de Serviciu secret din România ar trebui să spună, după trei luni de zile: Ads În primul rând, ar trebui să răspundă foarte răspicat la chestiunea cu ofițerii în politică, să spună dacă există sau nu ofițeri în politică - dacă există, să spună de ce există, pentru că legea interzice. Să spună și să semneze, pentru a răspunde pentru ceea ce spune. Deci nu un răspuns generic. Nu ai voie să acoperi o ilegalitate. Trebuie să răspundă cu privire la modul în care se stabilesc prioritățile Serviciului, să răspundă cu privire la încadrarea în Serviciu, cum se fac încadrările, să răspundă la cum se fac promovările în Serviciu, dacă există anumite criterii sau nu. Dacă după trei luni vine public și spune aceste lucruri, deja vorbim despre o altă premisă. Directorul nu trebuie să se transforme într-un inamic al Serviciului, ci într-un gardian, în numele publicului, asupra legalității și conformității activității Serviciului, cu cerințele oficiale, cu legalitatea și așa mai departe. „Lipsa de credibilitate a oficialilor nu face decât să vulnerabilizeze publicul în fața știrilor false și a teoriilor conspirației" Ads Ziare.com: Pe lângă decredibilizarea Serviciilor de informații, în ce măsură credeți că s-au decredibilizat și mai mult Guvernul, Parlamentul, Președinția, respectiv instituțiile judiciare din România, în urma anulării alegerilor de la finalul anului trecut ? De asemenea, în ce măsură considerați că este justificată această acutizare a imaginii negative? Silviu Predoiu: Da, s-au decredibilizat, pentru că nu mai știm să vorbim, nu mai știm să explicăm. Nu neapărat măsurile în sine sunt cele incorecte sau ilegale sau nenaturale, cât explicațiile către public. Dacă există explicații, ele vin prea târziu, prea îmbârligat și apar ca justificări, nu ca o formă de comunicare naturală. Aceste explicații vin după ce instituțiile respective sunt somate de zeci de ori, după atacuri de presă și presiuni publice. Noi nu avem cultura unei comunicări proactive, ci doar reactiv, care înseamnă defensiv. Iar dacă te aperi, înseamnă că ai greșit undeva. Asta e percepția. Ads E adevărat. Ca să explici, ai nevoie de oameni capabili. Dacă noi am promovat sistematic incompetența, incultura, studiile neterminate sau mimate în poziții de responsabilitate, cine să comunice? Persoane care nu știu să pronunțe cuvinte precum ‘lecție’ sau ‘evacuare’ sau nu mai știu eu ce? Indivizi care au vocabularul compus din 100 de cuvinte? Trebuie să știi. Nu poți să începi să comunici de mâine, în acest fel. Astfel, apar aceste probleme de credibilitate. Lipsa de credibilitate a acestor oficiali nu face decât să vulnerabilizeze publicul în fața știrilor false și a teoriilor conspirației. Ca cetățean, atunci când nu ai încredere în autorități, indiferent că vorbim despre guvern, justiție sau serviciile de informații, atunci cauți informațiile în alte părți și te expui la știri false, la teorii ale conspirației. Asta este răspunderea guvernanților. Dacă ei ar avea credibilitate, ar reduce și vulnerabilitatea publicului. „Noi nu avem de justificat lui Trump. În primul rând, trebuie să justificăm românilor" Ads Ziare.com: Referitor la explicațiile pe care autoritățile trebuie să le ofere cetățenilor, au există în România oficiali care susțin că trebuie să ofere explicații președintelui Trump cu privire la anularea alegerilor. Trump, considerat un suveranist, se află în opoziție cu cei considerați globaliști. Astfel, vorbim despre un conflict ideologic purtat de două tabere. Dumneavoastră, din punctul de vedere al principiilor adoptate de cele două tabere, unde vă poziționați? De partea globaliștilor sau de partea suveraniștilor? Silviu Predoiu: Mi se pare că în momentul de față avem de-a face cu excese în ambele direcții. Nu am încredere în nimeni care se identifică astăzi, în acest mod. Mă consider român și datoriile mele sunt pentru România. Totodată, nu trebuie să confundăm suveranismul cu izolaționismul. Am văzut de multe ori, în discursuri, promovarea sub lozinca suveranismului, a unui izolaționism, sub discursul ‘nu ne interesează de nimeni, avem de toate, toată hrana, toată apa’. Nu asta înseamnă suveranism! Suveranism înseamnă control asupra propriului destin, pe care ți-l asumi, pentru a te promova inclusiv la nivel internațional. Ați menționat despre persoane care afirmă că trebuie să mergem la Trump, pentru a explica ce am făcut. Noi nu avem de justificat lui Trump. În primul rând, trebuie să justificăm românilor. Noi nu am terminat de explicat românilor ce am făcut. Vrem să-l convingem pe Trump? Pe mine nu mă interesează dacă domnul Trump înțelege sau nu, până când nu înțeleg oamenii mei ce am făcut și de ce. Degeaba povestesc eu o năzbâtie domnului Trump, respectiv unor consilieri străini cu foarte mulți bani, ca după aceea, domnul Trump sau Ambasada SUA să spună că ‘poporul are altă părere’. Hai să explicăm înainte aici, și când noi suntem confortabili cu povestea, domnul Trump află sigur, de aceea are ambasadă în România. Tot Ambasada va fi cea care va putea valida opinia. Nu trebuie să trimitem emisari. Trebuie să fii coerent în toate direcțiile. Asta înseamnă, de fapt, să fii român, să fii inclusiv suveranist. Nu trebuie să nu vorbești cu nimeni, ci trebuie să vorbești în spiritul și-n promovarea propriilor interese. „În momentul de față, în România, partidele înseamnă niște persoane. Toate sunt anti-monarhie, sunt republicani, dar de fapt, se comportă ca niște regi în propriile partide" Ziare.com: Dacă partidul dumneavoastră, Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN), va intra în Parlament, după următoarele alegeri parlamentare, cu ce partide ați fi dispus să faceți alianță și cu cine nu ați colabora? Silviu Predoiu: Nu condiționăm a priori colaborarea cu nimeni. Mi se pare că este irelevant, pentru că în momentul de față, în România, partidele înseamnă niște persoane . Când spui că ai fi dispus la o alianță cu PNL , te referi astăzi la PNL-ul domnului Bolojan. Dacă voiai ieri să faci alianță cu PNL, făceai cu PNL-ul domnului Iohannis, care teoretic, nu avea nicio legătură cu PNL-ul. Dacă îți propui să faci o alianță cu PSD -ul astăzi, îți propui cu domnul Ciolacu. PSD-ul face ce-i spune. Partidele noastre funcționează sub autoritate. Toate sunt anti-monarhie, sunt republicani, dar de fapt, se comportă ca niște regi în propriile partide. Eu sunt dispus să colaborez cu orice partid, cu orice formațiune, acolo unde există seturi de principii și valori comune și de asemenea, dacă avem aceleași obiective, aceleași ținte de atins. „Chestiunile acestea cu statutul, cu orientarea ideologică, sunt irelevante, pentru că toate partidele sunt conduse de niște indivizi care nu sunt interesați de aceste elemente" Ziare.com: Practic, spuneți că valorile și principiile nu ar trebui să fie congruente cu cele din statutul partidului respectiv, ci cu cele ale liderului formațiunii. Silviu Predoiu: Astăzi, cam așa este. Câți lideri credeți că au studiat statutul propriului partid? Chestiunile acestea cu statutul, cu orientarea ideologică, sunt irelevante, pentru că toate partidele sunt conduse de niște indivizi care nu sunt interesați de aceste elemente. Tot ce îi interesează este grupul de interese apropiat. „Eu nu cred că ar trebui să votăm oamenii după natura profesiei, ci după modul în care și-au făcut-o și după ce legătură are profesia cu funcția pentru care candidează" Ziare.com: Revenind la imaginea mai degrabă negativă a Serviciilor, de ce românii ar vota la prezidențiale un fost oficial, respectiv director al unui Serviciu de informații? Silviu Predoiu: Eu nu știu dacă ar trebui să voteze un fost oficial al unui Serviciu de informații cum nu știu dacă ar fi trebuit să voteze un fost marinar, un fost profesor de fizică sau un fost profesor profesor de biologie sau un fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Eu nu cred că ar trebui să votăm oamenii după natura profesiei, ci după modul în care și-au făcut-o și după ce legătură are profesia cu funcția pentru care candidează . Contează dacă au fost oameni serioși, dacă și-au făcut meseria cu dedicație, implicare, sinceritate, patriotism și sunt pregătiți pentru poziția pentru care candidează. În cazul de față, pentru Președinție, vorbim despre politică externă, securitate națională, comunicare, transparență. Haideți să căutăm argumente pentru a evalua, nu pentru a nu evalua. Acesta este apelul meu, să nu punem etichete. Eu nu cunosc nicio profesie care să se facă ideal sau dimpotrivă, nerecomandat pentru poziția de prim funcționar al țării, prim servitor al poporului. „Anul trecut și anul acesta am avut 450-500 de voluntari, colegi din partid. Eu m-am dus către cunoștințe și prieteni. M-am dus către rude și colegi, prieteni care mă cunoșteau" Ziare.com: În spațiul public planează dezbaterile privind pragul de semnături necesar pentru validarea candidaturii la prezidențiale, un prag contestat de unii candidați, mai exact 200.000. Inclusiv la nivelul partidelor mari există suspiciuni cu privire la respectarea acestei proceduri, conform legii, cu atât mai mult la candidații independenți și la cei ce reprezintă partide mici. În cazul dumneavoastră, cum explicați faptul că ați reușit să strângeți aceste 200.000 de semnături, care v-au asigurat validarea în cursa electorală? Silviu Predoiu: Semnăturile reprezintă o provocare, ce trebuie abordată constructiv. La campania trecută, în noiembrie, am început strânsul de semnături așa cum crezusem că fac alții: cu pichete în zona metroului, cu tineri voluntari care se deplasau în parcuri, pe străzi și așa mai departe. Eficiența era extrem de redusă. Atunci când găseau oameni dispuși să se oprească, pentru a semna, trebuiau să explice mai întâi că nu este vorba despre domnul Cătălin Predoiu. După ce depășeau acest obstacol, trebuiau să explice cine sunt și de ce ar trebui să voteze cu mine. Totul se transforma într-o dezbatere și eficiența era foarte redusă. Anul trecut și anul acesta am avut 450-500 de voluntari, colegi din partid. Eu m-am dus către cunoștințe și prieteni . M-am dus către rude și colegi, prieteni care mă cunoșteau. Am avut printre ei oameni care mi-au spus că nu vor să mă voteze. Dar le-am spus să-mi dea o șansă și să nu confunde votul cu semnătura de susținere. Semnătura este șansa pe care o primesc pentru a-mi exprima un punct de vedere. Deja am depășit un obstacol, în relația cu apropiații. Am vorbit cu 30-40 de persoane care mă cunoșteau și care mi-au semnat destul de rapid. Fiecăruia i-am lăsat câte zece tabele de semnături. I-am rugat să facă mai departe la fel, le-am spus că nu doresc să iasă pe stradă, pentru a colecta semnăturile, ci să ceară de la oamenii pe care îi cunosc și să spună exact ce am zis și eu. Deci nu mă votezi, ci-mi dai o șansă. S-a generat un fel de ‘Caritas’ al semnăturilor, o piramidă în care fiecare a colectat de la cunoștințele lui. Eu am adunat 30-40 de semnături și am avut persoane, o rudă care a venit cu 280 de semnături, de la prieteni, rude, colegi de muncă. Copiii mei au adus semnături, de asemenea. În acest fel, s-au strâns mult mai ușor, decât stând pe stradă și cerând semnături. Așa am discutat și cu voluntarii. De la serviciu am învățat că atunci când ai o provocare, o evaluezi, o discuți și apoi stabilești ce ai de făcut și ții contactul cu cei implicat. Avem organizații județene la Neamț, Iași, Brăila, Vaslui, Craiova, avem grupuri de inițiativă distribuite în Ardeal, în Bihor, în Oradea. Toată lumea s-a implicat. În acest fel, am reușit să obținem peste 200.000 de semnături. Cu mari emoții am reușit să aducem în jur de 210.000 de semnături. Am început să le strângem undeva la 20 ianuarie 2025, după ce s-a terminat cu sfinții și sărbătorile și am terminat pe 14 martie, cu o zi înainte de depunerea semnăturilor. „Mulți își închipuie, atunci când vin într-o secție de spionaj, că ar putea avea o meserie plină de adrenalină. Nu este așa" Ziare.com: De ce în 2025, un tânăr ar opta să devină spion, într-un Serviciu de informații? Silviu Predoiu: Este o altă formă de a-ți servi țara, de a-ți servi semenii. Mulți își închipuie, atunci când vin într-o secție de spionaj, că ar putea avea o meserie plină de adrenalină. Nu este așa. Sunt puncte tensionate, dar cel mai mult este o confruntare intelectuală , o mulțime de provocări pe care trebuie să le rezolvi, o grămadă de informații pe care trebuie să le procesezi. Atunci când aplică, cei mai mulți, aproximativ 70%, vin cu o percepție eronată. Se așteaptă la James Bond și alte chestiuni. Ziare.com: Mai concret, la ce să se aștepte aplicanții? Silviu Predoiu: Vorbesc despre ceea ce știu sigur, despre ceea ce s-a întâmplat în mandatul meu. Procesul de selecție nu era de tip ‘țac-pac’. Pentru a înțelege despre ce este vorba, noi încercăm să le transmitem candidaților o imagine cât mai concretă la ceea ce urmează să facă, fără să încălcăm vreo regulă privind protecția informațiilor clasificate. Astfel, în final rămân cei care răspund criteriilor de încadrare: de inteligență, de aptitudini, de abilitați, dar și cei care acceptă, înțelegând spre ce se îndreaptă. De aceea, până la urmă, procentul este foarte redus, al celor acceptați. Iarăși, vorbim despre perioada în care eu am fost la conducerea SIE, de 0-1% dintre aplicanți . „Să-i spui unui tânăr că va avea una dintre cele mai interesante profesii din lume, dar nu va avea voie să spună nimănui ce face, e foarte frustrant" Ziare.com: Sunt mai ușor acceptați cei care-și asumă funcții, în mod transparent, față de cei care sunt acoperiți? Silviu Predoiu: Nu sunt foarte mulți care vin și spun că vor să fie analiști, de exemplu. Meseria de analist este extrem de provocatoare, în Serviciul de informații. Este extrem de provocatoare, de stimulativă, cu foarte multe satisfacții, dar nu asta atrage cadrele. În urma testărilor, în faza preliminară, poți constata că el sau ea are aptitudini foarte bune pentru zona de operativ. Alții au aptitudini pentru zona de suport, pentru tehnic sau analiză. Atunci, încercăm să le explicăm despre ce e vorba. În urmă cu mai mulți ani, aproximativ vreo 13 ani, am implementat și un program de internship, în cadrul SIE. Sunt destul de mulți studenți care vin să vadă despre ce este vorba, de curiozitate, iar după ceva timp aplică pentru un post, după ce au văzut ce implică fiecare activitate în parte. Este o meserie ce necesită anumite aptitudini. Este o meserie în care dai foarte mult și primești foarte puțin. Să-i spui unui tânăr că va avea una dintre cele mai interesante profesii din lume, dar nu va avea voie să spună nimănui ce face, e foarte frustrant . Faci o grămadă de lucruri extraordinare, lucruri despre care nimeni din afară nu va afla. „Când am trecut în rezervă, procesul de recrutare dura cam șase-opt luni de zile" Ziare.com: Cât de dificil, de meticulos și de lung este acest proces de recrutare? Silviu Predoiu: Atunci când am activat în fruntea SIE, procesul de selecția dura până la doi ani, cel puțin un an și jumătate. Asta era cu mulți ani în urmă. Când am trecut în rezervă, procesul de recrutare dura cam șase-opt luni de zile . Urma o perioadă de instruire - o perioadă de ucenicie, care dura vreo doi ani de zile. Ca să ajungi un ofițer de informații, ca operativ, capabil să acționeze independent, durează cam zece ani. Asta nu înseamnă că zece ani lucrezi la birou, ci efectuezi misiuni, înveți, dar sub îndrumare permanentă. Procesul de recrutare este interesant, dar dificil, solicitant. „Pentru a-ți da viața pentru patrie, renunți la o serie de drepturi fundamentale" Ziare.com: Ce puteți spune despre aceste restricții? De asemenea, în ce măsură un istoric profesional în cadrul unui Serviciu de informații poate reprezenta, mai departe, o barieră în accederea către alte profesii? Silviu Predoiu: Sunt restricții foarte multe. În primul rând, cele care se aplică cadrelor militare. Sunt restricții majore, în afara serviciului, ce-ți suprimă dreptul la liberă exprimare, dreptul la liberă circulație, se limitează multe alte drepturi. Sunt foarte multe sacrificii pe care trebuie să le accepți, pentru a căpăta dreptul de a-ți da viața pentru patrie. Asta e ceea ce nu înțeleg cei care se grăbesc să arunce cu pietre. Pentru a-ți da viața pentru patrie, renunți la o serie de drepturi fundamentale. Sunt restricții, iar dacă ulterior, după trecerea în rezervă, vrei să accezi într-o altă carieră , indiferent de formă, nu ar fi o problemă. În SIE, 90-95% dintre cadre, până în 2018, erau absolvenți de instituții de învățământ civile. SIE este instituție militară prin regulament, dar cadrele sunt recrutate din viața civilă. În politică, poate fi un obstacol. Politica e asociată cu transparența. În politică trebuie să-ți asumi acest lucru. SIE îți poate oferi multe recompense, dar nu notorietate și în cazul României, vorbim despre o asociere cu o imagine nu tocmai pozitivă la nivelul publicului , ceea ce nu e valabil în alte țări. În alte state, când lumea află că ai fost cadru de informații, deja este un ‘WOW’ în jurul tău. La noi există altă percepție.

De ce ar vota românii un fost oficial dintr-un serviciu secret, la prezidentiale? Explicatia fostului sef SIE, Silviu Predoiu INTERVIU

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ