De la investiţii în educaţie, pentru formarea şi calificarea oamenilor în meseriile prezentului şi viitorului, la măsuri pentru reindustrializarea României, atragerea investitorilor străini şi stimularea exporturilor prin misiuni economice şi până la transformarea digitală şi obiectivul de a face din România un hub tehnologic regional - toate acestea, alături de o viziune clară a ţării pe termen lung, peste 15 ani, şi soluţii concrete pentru provocări precum deficitul comercial sau lipsa centrelor de date, se regăsesc în întrebările a doi dintre cei mai importanţi executivi din România, Dragoş Damian, CEO al Terapia, şi Bogdan Tudor, fondator şi CEO al Class IT Group, adresate candidaţilor la preşedinţia României, Nicuşor Dan şi George Simion.

♦ De la investiţii în educaţie, pentru formarea şi calificarea oamenilor în meseriile prezentului şi viitorului, la măsuri pentru reindustrializarea României, atragerea investitorilor străini şi stimularea exporturilor prin misiuni economice şi până la transformarea digitală şi obiectivul de a face din România un hub tehnologic regional – toate acestea, alături de o viziune clară a ţării pe termen lung, peste 15 ani, şi soluţii concrete pentru provocări precum deficitul comercial sau lipsa centrelor de date, se regăsesc în întrebările a doi dintre cei mai importanţi executivi din România, Dragoş Damian, CEO al Terapia, şi Bogdan Tudor, fondator şi CEO al Class IT Group, adresate candidaţilor la preşedinţia României, Nicuşor Dan şi George Simion.

Întrebările lui Dragoş Damian, CEO, Terapia:

1. Mâine (azi – n. red.) este ziua Europei, 9 mai, iar prima mea întrebare pentru cei doi candidaţi este de cultură, dar are şi conotaţie economică: cum s-a numit prima construcţie a Uniunii Europene, cea a lui Schuman, din 1950?

2. Ce tip de pilot AI folosiţi? Eu folosesc Meta, pentru că folosesc foarte des WhatsApp. Şi dacă întrebi Meta AI ce i-ar întreba pe cei doi candidaţi, George Simion şi Nicuşor Dan, o să vedeţi că lucrurile devin foarte interesante, pentru că este mai deştept decât noi şi are întrebări mai concise.

3. Cum îl cheamă pe omul/ oamenii care este/sunt mâna lor dreaptă în probleme economice, finanţe, bugetare, pe care se bazează şi ar vrea să-l pună ministrul finanţelor sau economiei? Acela este, de fapt, omul care va conduce România şi este o întrebare justă.

4. Ce este GloBE? Este pilonul II al OCDE, impozitul pe profitul global al corporaţiilor. Noi fiind corporaţie, ne luptăm cu acest subiect de foarte multă vreme şi există foarte multe nelămuriri de la Ministerul de Finanţe pe acest subiect.

5. Puteţi numi 5 antreprenori români care au construit/au preluat fabrici, uzine sau combinate, care produc şi exportă, adică creează valoare adăugată în România? Care sunt fabricile? Ce exporturi au? Şi ce tip de ajutor cred echipele economice ale celor doi candidaţi că trebuie să dea pentru ca exporturile României să crească?

6. Sunt ţări din Europa de Est puternic exportatoare şi trebuie să ne gândim cum se face că oamenii de afaceri de acolo s-au axat foarte tare pe export. Cum se face că foarte multe dintre companiile construite înainte de 1990 în acele ţări au devenit companii strategice şi au fost orientate, cu ajutorul autorităţilor, către export? De ce nu are România un fond de investiţii, cum are Ungaria, care să încurajeze achiziţiile industriale ale companiilor româneşti în alte ţări, în aşa fel încât noi să facem huburi de producţie în alte ţări, cum fac ungurii şi polonezii în România? De ce nu putem să facem huburi industriale sau de distribuţie?

7. Când încep să plece delegaţii economice din România în India şi China?

8. Am nişte prieteni care s-au întors din Grecia şi au zis că n-au mâncat atâţia biscuiţi Croco, pe care i-au găsit în Grecia. Acum, întrebarea mea pentru candidaţi este: câţi oameni de afaceri români au fost decoraţi la Cotroceni? Ştiu că Antibiotice şi Dacia au primit premii, dar întrebarea mea nu este despre companii, ci despre omul care a creat fabrica sau imperiul de afaceri. Decorarea la Cotroceni este în atribuţia preşedintelui.

Bogdan Tudor, fondator şi CEO, Class IT Group:

1. În 24 de ani de antreprenoriat, am observat că afacerile prosperă într-un mediu proprice atunci când riscurile sunt mai mici decât beneficiile. Cum ar face cei doi candidaţi ca percepţia şi grija faţă de antreprenori să aducă stabilitate care să ducă la dezvoltare? Care sunt soluţiile pe care le au?

2. Putem avea noi imaginea de ansamblu? Mie îmi e greu să mă poziţionez într-un expert într-o temă, dar în domeniul meu.

3. M-aş concentra pe educaţie şi evoluţia ei. Ce are nevoie economia? Ce va avea nevoie economia peste 5, 10 sau 15 ani? Aş investi foarte mult în acest domeniu. După proiectul eşuat – România educată – e greu să mai pui pe tapet această temă, dar este obligatorie. China a început să educe AI-ul încă de la şcolile primare. Şcolile din Beijing vor avea câte 8 ore de AI. Consider că trebuie să ne adaptăm şi să vedem care sunt direcţiile către care se duce economia. Este clar că tehnologia este una dintre ele?

4. Putem să identificăm şi modalităţi prin care să îmbunătăţim şi să accelerăm lucrurile în digitalizare. Dacă ne uităm peste ocean, suntem bine. Sunt companii mai puţin digitalizate decât la noi. Însă încă pregătim programatori în zona de IT, care ne-a asigurat o bună parte din dezvoltarea de până acum, care nu mai sunt de actualitate. Lumea s-a schimbat. Cum facem ca profesorii să înveţe copilul cum să înveţe?

5. Eu văd profesorul transformat din deţinătorul cunoştinţelor, cum a fost în trecut, în facilitator, în care el foloseşte alte medii de transmitere a informaţiei. Elevul o preia, o acumulează, începe să o folosească. Copiii încep să lucreze în grupuri, pe proiecte, iar profesorul este un facilitator, care susţine, completează acolo unde poate şi promovează aplicarea a ceea ce învaţă în sală. Acesta e viitorul. Şi vreau să întrebăm candidaţii: vă asumaţi responsabilitatea faţă de cum va arăta România din punctul de vedere al educaţiei peste 3 ani, peste 5 ani, peste 10 ani, fără a da vina pe ce a fost înainte? Pot să ne spună ce a fost înainte şi cum va arăta România educată în viziunea lor?

6. Digitalizarea, transformarea digitală, inteligenţa artificială sunt viitorul. Domnule Simion, domnule Dan, cum vedeţi concret transformarea digitală şi introducerea inteligenţei artificiale în administraţia publică?

7. Care este viziunea dumneavoastră despre tehnologie şi cum se va poziţiona România, pentru că acesta e rolul unui preşedinte, ca un hub tehnologic şi cum ar putea să facă un cadru în care să înflorească inteligenţa artificială şi companiile care ar veni în România pentru a dezvolta servicii, produse, soluţii pentru inteligenţa artificială? Poziţionarea este extraordinară. Ştiţi ce s-a întâmplat acum 20 de ani? S-a transmis un mesaj extraordinar prin reducerea acelui impozit în zona de IT, care nici n-a fost extraordinar de mare. Dar faptul că România s-a poziţionat ca susţinător al IT-ului a contat foarte mult.

8. Vreau să dau exemplu Italiei când e vorba data center şi nu de acum 20 de ani, de acum 4 ani sau 5 ani. Lângă Ministerul Digitalizării au creat o agenţie pentru atragerea investiţiilor în centre de date. Nu erau foarte mulţi oameni care se gândeau să investească, dar această agenţie garanta celor care doreau să investească în Italia că toate autorizaţiile vor fi luate în trei luni şi au atras peste 30 de investitori. Bulgaria a instalat anul trecut capacităţi de comunicaţii noi, de 3 Tb. Ştiţi cât a instalat România? 300 Gb. Aşadar sunt de zece ori mai mulţi în construcţii în Bulgaria decât sunt în construcţii în România. E nevoie de un semnal. Eu aş face un program „digital Romania“ în care aş pune alături nevoia administraţiei de orice fel şi aş lansa cereri de proiecte. Nu aş mai da bugete fără număr. Aş schimba lucrurile şi aş crea competiţii de proiecte în care se adună partea privată, cei care ştiu să facă, cei care au nevoie şi le-aş finanţa pe acelea de la o agenţie de finanţare a acestor proiecte. Ştiţi cum s-ar schimba România în 5 ani? Lucrurile ar exploda. De ce? Pentru că ai putea să şi replici. Odată ce ai creat o soluţie la Ministerul Industriei, poţi să te duci cu el la Ministerul Agriculturii. Acum sunt bugete competitive, pe aceleaşi nevoi şi atunci o abordare mai strategică ar ajuta extraordinar.

9. În ultimii 3 ani, m-am dedicat unui framework de transformare digitală prin care am analizat peste 180 de companii care au eşuat în transformare digitală şi am constatat că tehnologia este doar unul din cele 10 componente pentru care companiile eşuează. Sunt mult mai multe cele care ţin de organizaţie, de lider şi resurse, cultura organizaţiei. Care este viziunea candidaţilor despre România în contextul global şi ce soluţii concrete au?

10. Cea mai importantă întrebare pe care cred că au mai pus-o şi alţii este: cum va arăta România peste 100 de zile economic, social şi politic?

Cum răspund cei doi candidaţi prezidenţiali la cererea mediului de afaceri de a păstra România stabilă

George Simion şi Nicuşor Dan au răspuns joi manifestului public adresat de Dan Şucu, preşedintele Concordia, cea mai mare confederaţie patronală din România, cu jumătate de milion de angajaţi, care a cerut un angajament ferm din partea celor doi candidaţi de a susţine parcursul european şi atlantic al României. Dan Şucu le cere celor doi candidaţi să declare public că nu vor susţine măriri de taxe şi se vor implica în eliminarea dezechilibrelor economice, că vor respecta democraţia, libertatea, proprietatea privată şi domnia legii. George Simion şi Nicuşor Dan se vor confrunta pe 18 mai în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Iată răspunsurile celor doi.

„Domnule Dan Şucu, dialogul este esenţa democraţiei – şi suntem pregătiţi pentru el.

Am citit cu atenţie manifestul lansat de Confederaţia Concordia şi de dumneavoastră. Consider acest demers legitim şi binevenit în contextul unui moment de răscruce pentru societatea şi economia românească.

Ca viitor preşedinte al României, ţin să afirm limpede: România nu se va abate de la parcursul său european şi atlantic. Apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi parteneriatul strategic cu Statele Unite reprezintă repere ferme de stabilitate şi securitate, pe care le vom întări, nu contesta.

În ultimele zile, am avut întâlniri directe cu reprezentanţi ai mediului diplomatic şi economic din Statele Unite, Italia, Franţa, Germania, Polonia. Le-am transmis acelaşi mesaj: România rămâne un partener predictibil, angajat într-o construcţie occidentală durabilă, cu respect pentru angajamentele asumate.

În ceea ce priveşte mediul economic, susţinem o economie de piaţă autentică, transparentă şi competitivă, în care regulile sunt clare pentru toţi şi în care iniţiativa privată este încurajată, nu penalizată.

Suntem pentru stabilitate fiscală, pentru un mediu antreprenorial sănătos, pentru investiţii solide – autohtone şi străine – şi pentru un cadru instituţional care să garanteze libertatea economică, statul de drept şi democraţia funcţională.

Respectul pentru lege, pentru proprietate şi pentru libertatea de exprimare sunt pentru noi principii fundamentale. La fel şi dialogul deschis cu toate organizaţiile reprezentative ale societăţii – inclusiv cu cele din mediul de afaceri.

În acest spirit, vă adresez invitaţia sinceră de a avea o discuţie directă în perioada următoare.

Îmi doresc să aprofundăm în cadrul unei întâlniri aceste teme, să discutăm în mod concret şi constructiv despre direcţiile de reformă necesare şi despre felul în care instituţia prezidenţială poate fi un garant real al stabilităţii şi al unui climat economic favorabil dezvoltării.

Suntem deschişi oricărei forme de dialog onest şi profesionist. Pentru că, în fond, aceasta este cheia unei democraţii autentice.“

Cu deosebită consideraţie, George Simion, candidat la preşedinţia României

„Stimate domnule Şucu,

Salut mesajul ferm şi concis al Confederaţiei Patronale Concordia. Mai mult decât oricând în aceste zile este necesară implicarea activă a antreprenorilor şi mediului de business în această dezbatere esenţială din societate.

România are nevoie de direcţie, iar în viziunea mea despre România Onestă singura direcţie este cea europeană şi atlantică. Eu nu indic această direcţie doar ca răspuns la solicitări în campanii electorale, am demonstrat zi de zi acest lucru atât în societatea civilă cât şi ca primar al capitalei României.

Înţeleg îngrijorarea dumneavoastră mai ales că atât contracandidatul meu cât şi persoanele menţionate între propunerile de prim-ministru au dat semnale sau au fost expliciţi că îşi doresc naţionalizări, decuplarea de Uniunea Europeană şi renunţarea la scutul NATO.

România are instituţii nefuncţionale, ineficiente care sunt acaparate de grupuri de interese. În România Onestă aceste instituţii trebuie să revină în sprijinul cetăţeanului şi al mediului de business, iar acest lucru înseamnă inclusiv că e nevoie să cheltuim mult mai responsabil banii publici.

Democraţia şi libertatea sunt fundaţia pe care putem clădi România Onestă. Domnia legii este absolut necesară pentru a repune instituţiile publice în slujba cetăţeanului, iar proprietatea privată este esenţială pentru a încuraja progresul şi prosperitatea României.

Experienţa mea de primar al Bucureştiului şi rezultatele pe care le-am avut îmi oferă o înţelegere foarte bună a instituţiilor, legislaţiei şi a sistemului administrativ, cunoştinţe absolut necesare pentru a putea genera o reformă a statului. Pe lângă această experienţă am capacitatea de a identifica şi mobiliza acei oameni integri, profesionişti şi motivaţi din societate pentru a construi un stat funcţional care îi tratează cu respect pe toţi cetăţenii.

Am convingerea că împărtăşim aceleaşi valori, ceea ce nu pot spune despre contracandidatul meu, din păcate. De aceea membrii dumneavoastră ar trebui să privească mai atent la ce au făcut candidaţii la preşedinţia României până azi, ce au spus despre direcţia României, şi să nu creadă doar în scrisori de bună intenţie pe care le semnează pentru a câştiga voturi.

Împreună şi alături de mediul privat implicat eu am credinţa că putem clădi România Onestă.“

Nicuşor Dan, candidat la preşedinţia României