Dilema legionarului-erou, Nicusor Dan si intransigenta CCR

Contestarea legii antisemitismului și antilegionarismului la CCR nu a fost o greșeală a președintelui Nicușor Dan, chiar dacă judecătorii Curții i-au respins-o în unanimitate. Nicușor Dan și-a asumat poziția inconfortabilă a celui care este împotriva trendului general, împotriva celor care consideră că nu trebuie să-i vorbești de bine pe legionari, împotriva celor care înțeleg istoria dincolo de mituri, împotriva celor care nu cred într-o Românie „ca soarele de pe cer”, împotriva celor care nu vor o revoluție spirituală și un om nou, împotriva celor care militează pentru o lege care să pedepsească antisemitismul, fascismul, rasismul, legionarismul. De fapt, împotriva celor care l-au votat. Președintele are curajul să-și contrazică votanții, susținătorii apropiați, pe cei care au muncit în campania lui. S-a așezat împotriva electoratului său dur, format din oameni pentru care democrația liberală e singura formă acceptabilă de guvernământ. Cu două zile înaintea votului Curții Constituționale asupra contestației pe care a trimis-o la noua lege a antisemitismului și antilegionarismului, președintele și-a asumat că merge pe sens interzis , explicând cu oarecare naivitate de ce a ales acest drum: „în orașul Făgăraș există o mică asociație care se ocupă de promovarea Rezistenței din Munții Făgăraș, face expoziții, fel de fel de evenimente de felul ăsta. Între membrii Rezistenței din Munții Făgăraș sunt câteva persoane care în trecutul lor au fost parte din Mișcarea Legionară. Întrebarea este: această asociație are sau nu are caracter legionar? - pentru că legea nu ne spune. Și, dacă are caracter legionar, oamenii ăștia trebuie să facă pușcărie sau nu? - pentru că legea ne spune că, dacă fondezi o asociație cu caracter legionar, trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu, eu cred că este legitim să promovezi Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș.” CCR îi dă o lecție lui Nicușor Dan. Gândirea matematică învinsă de cea juridică Salvarea memoriei foștilor legionari deveniți martiri E primul președinte al României care nu vrea să incrimineze Mișcarea Legionară, iar în contestația lui către Curtea Constituțională a menționat și singura instituție care i-a ținut isonul: Consiliul Legislativ, cel care dă avize juridice legilor trecute de Parlament. Consiliul e condus de Florin Iordache, ministrul PSD al Justiției care a justificat ordonanța de urgență nr. 13 de amnistiere a corupților, dedicată lui Liviu Dragnea. Totuși, nu doar pentru Nicușor Dan e de neînțeles cum un partizan anticomunist care a luptat în munți cu Securitatea și pe urmă a făcut ani grei de pușcărie politică e acuzat la sfârșitul vieții sau post-mortem de legionarism. O hartă a grupurilor de rezistență. Cine a avut interesul să pună egal între rezistența armată anticomunistă și legionari? – Interviu Nicușor Dan nu are nicio dilemă morală pentru aceste cazuri și ar vrea să le salveze memoria foștilor legionari deveniți martiri, considerând că și-au răscumpărat păcatele. Ar vrea să le păstreze cultul, de aceea, a și dat exemplul organizației din Făgăraș, care venerează grupul Ogoranu. Se pare că nu se gândește la pericolele prezentului, la felul în care Călin Georgescu s-a jucat cu lozincile legionare, având în spate bărbați înarmați, gata să intervină în favoarea lui, la fel cum s-a întâmplat în perioada interbelică. În urmă cu zece ani, când a mai fost propusă incriminarea Mișcării Legionare prin legea antisemitismului, majoritatea parlamentară a respins ideea, iar Academia Română prin Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului a trimis în iunie 2015 observații similare cu cele făcute de Nicușor Dan: „Mișcarea Legionară nu poate fi catalogată drept fascistă întrucât nu întrunește, prin elementele de doctrină pe care le-a adoptat și promovat, un caracter ideologic fascist”, iar „culpa de apartenență la organizații care au promovat crime și asasinate politice este individuală prin acte întocmite pe un probatoriu corect și concret, și nu colectivă, respectându-se drepturile și libertățile fundamentale ale omului, așa cum sunt definite de reglementările internaționale în materie.” Miturile istoriei Curtea Constituțională clarifică însă că nu poți invoca drepturi fundamentale precum libertatea de exprimare pentru a promova nazismul, fascismul, xenofobia sau rasismul, câtă vreme scopul acestor mișcări e un sistem autoritarist care guvernează cu ajutorul crimelor: „Într-o societate democratică europeană, nu se poate accepta ca valorile și principiile unor ideologii care au fundamentat mecanisme politice și instituționale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populație, eliminând însăși demnitatea umană, să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare.” Sesizarea făcută de Nicușor Dan la Curtea Constituțională a fost scrisă cu aceleași argumente ca cea promovată de parlamentarii radicali de la AUR, SOS și POT. Dacă CCR ar fi respins legea antisemitismului și antilegionarismului, Călin Georgescu ar fi putut fi exonerat de acuzațiile pentru care e cercetat. E o insultă să-i pui pe acești indivizi legionari, antisemiți, în aceeași barcă cu Maniu. Unde a greșit președintele - Interviu video Dar cum ar fi putut crede președintele Dan că legionarismul poate fi lăsat neincriminat după tot ce s-a întâmplat anul trecut? După ce alegerile din 24 noiembrie fuseseră câștigate de un promotor al principiilor legionare, ajutat de forțe paramilitare înarmate până în dinți, după modelul mișcării interbelice, având în jurul lui oameni care continuau să-l glorifice pe Căpitan, care practică salutul legionar, organizează tabere de tineret intitulate după nume cunoscute de lideri legionari? Cum putea crede că aceeași Curte Constituțională care l-a anulat pe Călin Georgescu ar putea lăsa Mișcarea Legionară la liber? Nicușor Dan nu se întâlnește în ideologie cu George Simion și Călin Georgescu, ci în miturile istoriei. Și pentru a nu se induce această suprapunere, ar trebui să dea explicații suplimentare. Sabina Fati

Dilema legionarului-erou, Nicusor Dan si intransigenta CCR

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ