Ceea ce inițial părea doar o presupunere, relația de cooperare dintre Președintele Nicușor Dan și Premierul Ilie Bolojan, devine tot mai evidentă. Recent, Președintele României a ieșit public în sprijinul Premierului, susținând planul acestuia de reformare a pensiilor speciale pentru magistrați. Printre principalele propuneri: stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani, posibilitatea ieșirii la[...]

• Nicușor Dan: E aberant ca magistrații să aibă pensia mai mare decât salariul.
• Dan: Am primit 76 de cereri de pensionare din partea magistraților.
• Dan: Magistratul să anunțe cu 90 de zile în avans intenția de pensionare.

Ceea ce inițial părea doar o presupunere, relația de cooperare dintre Președintele Nicușor Dan și Premierul Ilie Bolojan, devine tot mai evidentă. Recent, Președintele României a ieșit public în sprijinul Premierului, susținând planul acestuia de reformare a pensiilor speciale pentru magistrați. Printre principalele propuneri: stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani, posibilitatea ieșirii la pensie după minimum 35 de ani de activitate și o reducere a nivelului pensiilor pentru foștii magistrați, astfel încât acestea să fie mai rezonabile.

O lege care încurajează ieșirea din sistem

Criticile președintelui vizează actuala legislație, care permite magistraților să se pensioneze cu pensii egale cu salariul de activitate. Această situație creează un stimulent clar pentru ieșirea prematură din sistem, ducând la o pierdere masivă de specialiști și, implicit, la o scădere a calității actului de justiție. Nicușor Dan a declarat că a primit 76 de cereri de pensionare din partea magistraților, însă două dintre acestea au fost ulterior retrase. El le-a mulțumit celor care au decis să continue activitatea, în ciuda presiunilor.

În acest context, apare o întrebare legitimă adresată Consiliului Superior al Magistraturii (CSM): de ce 70% dintre cererile de pensionare nu specifică o dată clară de retragere? Ca răspuns, Nicușor Dan propune o soluție sugerată chiar de CSM: ca fiecare magistrat să anunțe intenția de pensionare cu 90 de zile în avans. În această perioadă, magistratul nu ar mai face parte din completuri și ar trebui să redacteze toate hotărârile restante.

Sistemul de justiție românesc este împovărat și lipsit de responsabilitate

Totuși, explicațiile simpliste privind pensionările precoce, cum ar fi calculul pensiei în funcție de salariul brut și nu de cel net, sunt incomplete. Realitatea din instanțe este mult mai complexă. Sistemul juridic românesc este copleșit de dosare, iar durata proceselor este anormal de mare în comparație cu alte țări. Această supraîncărcare vine și pe fondul unui cadru legislativ instabil, unde guvernele succesive schimbă constant regulile jocului, fie în domeniul fiscal, juridic sau educațional. Această instabilitate juridică contribuie la haosul din instanțe și afectează profund calitatea actului de justiție.

Stresul din sistem forțează pensionările timpurii ale magistraților

Este important de reamintit că actualele prevederi legale permit pensionarea anticipată, iar contextul profesional al magistraților este unul extrem de stresant. Mulți dintre aceștia sunt supuși unor presiuni uriașe, inclusiv amenințări constante. Sistemul juridic nu este doar obositor fizic, ci și emoțional, iar acest lucru justifică, într-o anumită măsură, decizia de a ieși la pensie la vârste fragede.

Un punct critic al reformei este modul în care aceasta va influența percepția tinerilor asupra carierei în magistratură. Dacă vârsta de pensionare crește și beneficiile scad, ce motivație va mai avea un tânăr absolvent să intre într-un domeniu extrem de dificil și stresant? Reforma ar putea avea un efect descurajant, mai ales că magistrații, ca și jurnaliștii sau medicii, aleg această carieră nu doar din pasiune, ci și în funcție de condițiile pe care le oferă sistemul.

Și totuși se justifică salariile atât de mari pe care le dăm magistraților?

Un alt subiect controversat este cel al nivelului salarial. În cadrul conferinței de sfârșit de iulie, Nicușor Dan a afirmat că există între 4.000 și 5.000 de magistrați, iar aceștia trebuie plătiți bine pentru a preveni corupția. Totuși, societatea trebuie să decidă dacă nivelul salarial al acestora trebuie să fie de 3.000, 5.000 sau 6.000 de euro. Problema, susține președintele, nu este salariul în sine, ci faptul că pensia ajunge la același nivel cu acesta, ceea ce încurajează plecările timpurii din sistem.

Este naiv totuși să credem că un absolvent de liceu care se înscrie la Facultatea de Drept nu ia în calcul beneficiile și perspectiva pensionării timpurii. Aceste aspecte devin criterii importante în alegerea unei cariere. Pe de altă parte, se pune întrebarea: dacă magistrații sunt atât de stresați și epuizați, de ce aleg să continue în domeniul juridic ca avocați după pensionare? Răspunsul ține, în mare parte, de oportunitatea de a folosi cunoștințele acumulate într-un mod profitabil și cu o presiune ceva mai controlabilă.