Opinii: Ce ratiuni de stat dicteaza prioritatile privind vizitele oficiale ale presedintelui Nicusor Dan?

Exceptând participarea la Summit-ul anual al NATO de la Haga, la Consiliul European de la Bruxelles și la Summit-ul B9 de la Vilnius, după Republica Moldova și Germania, Președintele României a efectuat, în perioada 25-26 iulie 2025, o vizită oficială în Austria, al treilea mare investitor străin din România, la invitația președintelui federal Alexander Van der Bellen. Cu acest prilej, Nicușor Dan a avut și o întrevedere cu Cancelarul federal Christian Stocker. Oficial, pe agenda discuțiilor, au fost Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, proiectele de conectivitate, protecție a mediului și dezvoltare durabilă, subiectele actuale de pe agenda europeană, inclusiv noul cadru financiar multianual post-2027, gestionarea migrației și sprijinirea procesului de extindere a Uniunii Europene, cu accent pe statele din Balcanii de Vest, Republica Moldova și Ucraina. Vizita oficială vine în contextul în care, în ultimii ani, relațiile dintre România și Austria au fost tensionate, până la finalul anului 2024, când Austria a permis aderarea completă a României la spațiul Schengen. La acel moment, cetățeni, afaceriști și politicieni din România au inițiat un protest împotriva marilor companii active în piață, cu capital majoritar austriac. Chiar instituții de stat importante din România au luat decizia de a nu mai colabora cu băncile austriece, retrăgându-și economiile și transferându-le către alte bănci. Nu a fost cazul Primăriei Generale București, condusă la acea dată de Nicușor Dan, BCR, Raiffeisen Bank și BRD fiind singurele care au depus un caiet de sarcini pentru refinanțarea unei datorii a PMB în valoarea totală de 555 de milioane de euro. Pare că băncile austriece au fost de mare ajutor pentru primarul Nicușor Dan, dat fiind că Banca Comercială Română a câștigat și o licitație a Primăriei Municipiului București pentru contractarea unui împrumut de 156 milioane de lei, suma fiind necesară refinanțării datoriei publice locale provenită din ratele de capital scadente în semestrul II, 2023, iar anul trecut Raiffeisen Bank SA a acordat PMB un împrumut de 28 milioane lei. Revenind în prezent, oare ce rațiuni de stat i-au purtat pașii lui Nicușor Dan în Austria, după ce acest stat a refuzat cu încăpățânare, fără un motiv serios justificabil, aderarea României la spațiul Schengen ? Oare are legătură cu poziția Austriei de cel de-al treielea mare investitor străin din România? A fost Nicușor Dan un negociator dur pentru interesele României în cazul investițiilor austriece în România, precum băncile austriece și OMV, de pildă ? Pentru că relația băncilor austriece și a OMV cu statul român nu a fost întotdeauna una lipsită de tensiuni ! De exemplu, OMV este partenerul statului român în proiectul de extragere a gazelor din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, afacere unde compania austriacă a cerut României reduceri de dări.și modificări legislative, sub pretextul că, în anii următori, exploatarea gazelor ar putea pierde teren în fața investițiilor în energia regenerabilă, pentru care UE are deja un plan ambițios. Costurile privind exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep sunt suportate de OMV Petrom alături de societatea de stat Romgaz. însă doar OMV Petrom va fi responsabil de exploatarea propriu-zisă a gazelor din Marea Neagră. În acest context, OMV Petrom a depus o reclamație la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, susținând că Legea offshore, promulgată de statul român în 2022, conține anumite restricții privind vânzarea cu prioritate a gazului din Marea Neagră în afara României, punând presiuni pe statul român pentru limitarea favorizării vânzării interne a gazelor naturale Întâmplător sau nu, anul acesta, OMV Austria a încheiat un acord pentru a furniza gaze din proiectul Neptun Deep, către Uniper din Germania, începând cu anul 2027, volumul total al contractului reprezentând aproximativ 1,5% din importurile de gaze ale Germaniei în 2024. În cazul băncilor austriece, băncile pentru locuințe ale BCR și Raiffeisen au pierdut definitiv procesele prin care contestau o decizie a Curții de Conturi referitoare la legalitatea primelor de stat plătite câtorva sute de mii de clienți de-a lungul anilor. Astfel, BCR Banca pentru Locuințe și Raiffeisen Banca pentru Locuințe (redenumită Aedificium) au epuizat toate căile de atac extraordinare interne, astfel că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost confirmat un raport al Curții de Conturi din 2015, a rămas în picioare. Raportul Curții de Audit stabilea, printre altele, că prima de stat a fost încasată ilegal de-a lungul anilor de peste 300.000 de clienți ai celor două bănci, care au făcut depozite pentru a lua subvenția de la stat, dar nu au mai făcut și împrumuturi în scop locativ pentru a parcurge tot ciclul de economisire – creditare, în timp ce pe numele unor persoane care nu puteau lua credite din cauza vârstei, precum minorii și pensionarii, au fost deschise conturi doar pentru a beneficia de prima anuală de 250 de euro. Prof univ dr Cristian Barna este Training Manager la Intelligene4ALL, profesor invitat la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca și Universitatea București și fost prorector și coordonator de doctorat al Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul din București. Cristian Barna este doctor în sociologie, iar domeniile sale de expertiză sunt sociologia aplicată, studii de informații și securitate, geopolitică, organizații de securitate, criminalitate organizată și studii de terorism.

Opinii: Ce ratiuni de stat dicteaza prioritatile privind vizitele oficiale ale presedintelui Nicusor Dan?

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ