Reforma Justitiei, pariul cu miza uriasa al lui Nicusor Dan

În discursul de învestire în funcția de președinte în fața camerelor reunite ale Parlamentului, șeful statului Nicușor Dan a inclus reforma Justiției printre prioritățile mandatului. Unde ne aflăm, la momentul în care Nicușor Dan s-a instalat la Cotroceni? S-a schimbat ceva în bine în sistemul judiciar după aproape trei ani de la ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) impus odată cu aderarea la Uniunea Europeană ? Se pare că nu, dacă ne uităm fie și doar la percepția opiniei publice asupra Justiției. Doar jumătate dintre români cred că judecătorii și procurorii sunt independenți și nu se află sub influența intereselor politice și economice. (Eurobarometru, iulie 2024) Potrivit aceleiași surse, 69% dintre românii care au participat la sondaj consideră că politicienii și funcționarii publici nu sunt suficient de transparenți în privința veniturilor, avuției sau a contactelor cu cei care au interesul de a influența anumite decizii. Pe acest fond de neîncredere în ceea ce privește transparența veniturilor și averilor politicienilor, demnitarilor, funcționarilor publici, procurorilor și judecătorilor, militarilor cu funcții de conducere, Curtea Constituțională a decis joi să fie secretizate toate declarațiile de avere și de interese. Publicul și mai ales mass-media nu vor mai avea acces la aceste informații, care vor fi depuse în custodia Agenției Naționale de Integritate (ANI). Reacții după decizia CCR. USR spune că declarațiile de avere erau „pistol cu apă” și propune revizuirea rapidă a legislației. Nicușor Dan vede o contradicție Nicușor Dan, despre decizia CCR: Dacă legea interzice ANI să publice, o să pun declarația de avere pe pagina Președinției Explicațiile CCR pentru hotărârea despre declarația de avere și cum își contrazice decizia de acum 11 ani. Reacția ANI Unii magistrați cu funcții de conducere câștigă până la 100.000 de euro pe an, la care se adaugă, pentru cei care fac naveta la locul de muncă, o diurnă de 2% din salariul brut pe zi, adică 30.000 de euro din salariul brut. Spre comparație, președintele României câștigă anual 64.000 de euro. Evaziunea fiscală și furtul TVA sunt la cota de avarie Deși România e pe ultimul loc în Uniunea Europeană la combaterea evaziunii fiscale și la colectarea TVA, numărul de dosare penale și numărul de condamnați definitiv sunt tot mai scăzute de la un an la altul. După ce a preluat mandatul de premier de la Nicolae Ciucă în virtutea „rotativei“, fostul prim-ministru Marcel Ciolacu a făcut o declarație memorabilă: „Vreau să vă anunț cu tristețe că avem cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, peste 10% din PIB, respectiv 160 de miliarde de lei“. La ce a folosit „tristețea“ lui Ciolacu? Evaziunea fiscală și furtul TVA au ajuns la cota de avarie. Potrivit mai multor specialiști în domeniul financiar, dacă aceste două mari paliere de corupție ar fi sancționate radical, ținta de 7% a deficitului bugetar ar putea fi atinsă. Bilanțuri triumfaliste pe vechile dureri Societatea a învățat să reacționeze prompt față de problema corupției și a tergiversării anchetelor de către procurori. Dacă în urmă cu zece ani, când Direcția Națională Anticorupție era condusă de actualul procuror-șef al Parchetului European Laura Codruța Kövesi, peste 60% dintre români aveau încredere în DNA, în 2022 nivelul încrederii în cea mai importantă structură a Parchetului General s-a prăbușit la 21%. În ciuda faptului că tot mai puține dosare grele de corupție pe numele marilor rechini din mediul de afaceri și din mediul politic au ajuns în instanță, la bilanțul DNA pentru 2022 fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu a lăudat activitatea instituției, încheindu-și expozeul cu un imperativ stilistic de invidiat: „Fie ca DNA să aibă forța unui colos și precizia unui chirurg în combaterea corupției“. Judecarea proceselor cu celeritate, un slogan al foștilor președinți Băsescu și Iohannis O constantă a sistemului judiciar din România sunt fricțiunile dintre corpul procurorilor și cel al judecătorilor. Întoarcerea sub diverse motive a dosarelor de urmărire penală către procurorii de caz prin decizii ale instanțelor de judecată a făcut ca tergiversarea actului de justiție să ducă la un număr mare de achitări în urma prescripției. Judecarea cu celeritate a marilor acte de corupție a rămas un slogan al foștilor președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis. În discursul la prezentarea bilanțului DIICOT pentru 2024, procurorul general Alex Florența a precizat că soluțiile de achitare date de instanțele de judecată „au avut repercusiuni în privinţa fermităţii şi operativităţii urmăririi penale cauzate de imprevizibilitatea practicii judiciare“ și că „asistăm la soluții ale instanţelor de la surprinzătoare la apoplexice“. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a reacționat imediat, precizând că aprecierile procurorului general sunt „un atac inadmisibil la independența judecătorilor.“ Dincolo de exprimarea plastică, imputabilă unui un om al legii, procurorul general nu a făcut decât să puncteze una dintre cele mai grave practici ale unor instanțe de judecată, de la tribunale și curți de apel la Înalta Curte de Casație și Justiție, anume tergiversarea proceselor. Decizii controversate ale instanței supreme Precizările procurorului general Alex Florența e posibil să fi fost determinate și de două decizii ale ÎCCJ din ianuarie anul acesta. Prima prevede că în cadrul dosarelor de camătă, statul poate să confişte doar dobânda cămătarilor, nu şi banii daţi cu împrumut. Cea de-a doua e mult mai gravă și va duce la clasarea a numeroase dosare de mare corupție. Instanța supremă a stabilit că termenul de prescripţie în cazul infracţiunii de luare de mită începe de la data la care a fost cerută mita, iar nu de la data primirii acesteia. De exemplu, un personaj politic influent pretinde unui infractor cercetat pentru corupție o sumă de bani, promițându-i că va interveni pe lângă judecători pe parcursul procesului. Cei doi bat palma convenind ca suma pretinsă de personajul politic să-i fie livrată la încheierea procesului. Se știe că un proces, mai ales pentru fapte de mare corupție, durează ani de zile. Ei bine, anii care se scurg de la solicitarea mitei până la intrarea în buzunarul personajului politic vor fi adăugați la termenul de prescripție. Reducerea timpului de soluționare a dosarelor despre care a vorbit președintele Nicușor Dan este un pariu cu o miză uriașă. Prin atributul constituțional care îi permite să numească șefii principalelor parchete, președintele poate să câștige sau să piardă acest pariu pe care l-a făcut, în fapt, cu societatea românească. George Arun

Reforma Justitiei, pariul cu miza uriasa al lui Nicusor Dan

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ