A început turul doi al alegerilor din Croatia. Presedintele Milanovic, un critic al Occidentului si Ucrainei, e favorit sa câstige

Votul s-a deschis, duminică, în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Croația, în cadrul cărora președintele în funcție, Zoran Milanovic, un critic înfocat al Occidentului și al ajutorului militar pentru Ucraina, este favorit să obțină al doilea mandat, scrie Euronews .În turul doi al alegerilor din Croația se confruntă președintele în funcție și rivalul său din partea partidului de guvernare, Dragan Primorac. Milanovic a obținut un scor mare în prima rundă de vot și a fost aproape de a câștiga din primul tur.În turul 1, pe 29 decembrie, Milanovic a obținut 49,7% din voturi, în fața a șapte alți candidați, puțin sub jumătatea plus unu necesară să obțină o victorie.Milanovic vine din rândurile Partidului Social Democrat din Croația și și-a petrecut mare parte din cariera politică în opoziție. El a mai fost, însă, prim-ministrul guvernului țării între 2011 și 2016.Stilul său politic este unul populist și este un critic aspru al premierului în funcție, Andrej Plenkovic, și al partidului guvernamental, Uniunea Democrată Croată (HDZ). Viața politică croată este dominată de ani de zile de conflictele între premier și președinte.După ce a câștigat președinția în fața Kolindei Grabar Kitarovic, președinta în funcție de atunci, Milanovic a virat puternic spre dreapta spectrului politic, însă este văzut ca singura contrapondere la HDZ și guvernarea acestuia.În luna aprilie a acestui an, Milanovic a încercat să candideze și pentru postul de prim-ministru (prin extensie, pentru un post de parlamentar), însă Curtea Constituțională nu i-a permis să facă campanie, deși a promis că nu-și va prelua mandatul în cazul în care va câștiga.Partidul său a eșuat în a obține o majoritate în parlament, astfel că Milanovic a rămas doar șef de stat.Milanovic a spus, în mod repetat, că țara sa ar trebuie să stea departe de conflictele internaționale, deși este membră a UE și NATO. El a blocat participarea țării în misiunile de antrenament NATO din Germania și a încercat să promoveze propaganda și informația falsă că soldații croați urmează să fie trimiși pe frontul din Ucraina.Milanovic a încercat și să blocheze aderarea Suediei și Finlandei la NATO, însă eforturile sale nu au avut succes în parlamentul de la Zagreb.Cine este Dragan Primorac, candidatul rival al lui MilanovicDragan Primorac a fost medic pediatru și profesor universitar înainte să intre în politică. Până recent, el nu a mai fost implicat în politica mare, ultima sa încercare electorală fiind în 2009, când a încercat să candideze pentru postul de președinte al republicii din poziția de ministru al educației în cabinetul HDZ de atunci.De-a lungul acestei campanii, Primorac a încercat să se profileze ca un politician neconflictual și unificator, dar și ca un personaj pro-occidental care să contrasteze cu imaginea lui Milanovic.Deși funcția de președinte al republicii este ceremonială în Croația, funcția deține o formă de autoritate informală. Președintele Croației este, de asemenea, șeful suprem al armatei și are niște prerogative în domeniul politicii externe.Primorac spune că locul Croației este alături de Occident, însă campania sa prezidențială a fost puternic afectată de un caz major de corupție care a dus la condamnarea ministrului sănătății din guvernul HDZ, partid din rândurile căruia provine, și care a fost folosit constant ca armă în campania din noiembrie.În prima rundă a votului, Primorac a obținut 19,6% din vot, mai mult decât ceilalți candidați de opoziție și suficient pentru a intra în turul doi, însă la mare distanță față de Milanovic. Prezența în primul tur a fost de 46%, ce mai mică din ultimii 15 ani.&amp;times