Avertizareaa economiştilor. De la AI şi aur la papuşi Labubu, sunt bule peste tot în economia mondiala. Ca sa nu mai vorbim de piaţa ascunsa a creditului privat, acolo unde nimeni nu ştie care este situaţia
Autor: Catalina ApostoiuCu două luni înainte de Lunea Neagră, crahul pieţelor care a dus la Marea Criză, un economist din Massachussets pe nume Roger Babson, îngrijorat de valul de investitori care împrumutau bani pentru a cumpăra acţiuni, declara că „mai devreme sau mai târziu va veni un crah, iar acesta ar putea fi groaznic“. Ulterior, piaţa a[...]
Cu două luni înainte de Lunea Neagră, crahul pieţelor care a dus la Marea Criză, un economist din Massachussets pe nume Roger Babson, îngrijorat de valul de investitori care împrumutau bani pentru a cumpăra acţiuni, declara că „mai devreme sau mai târziu va veni un crah, iar acesta ar putea fi groaznic“. Ulterior, piaţa a scăzut cu 3%. Însă în săptămânile care au urmat pieţele au lăsat deoparte premoniţia lui Babson în parte din cauza optimismului privitor la produse mass-market ca radioul şi automobilul.
Astăzi, există multe avertismente similare privitoare la AI, în special. Magnitudinea entuziasmului privitor la AI, ale cărei perspective de generare de profituri rămân în întregime ipotetice, îi uimeşte pe mulţi investitori cu capul pe umeri. Şi totuşi, acum, ca acum un secol, ideea de a rata următorul mare trend a convins multe companii să ignore astfel de profeţii negre.
Dacă o bulă speculativă este definită drept orice fenomen în care valoarea unui anumit activ creşte nesustenabil dincolo de o valoare fundamentală definibilă, atunci sunt bule peste tot, iar acestea par să se umfle şi să se dezumfle în acelaşi timp, scrie Bloomberg.
Există probabil o bulă a aurului, al cărui preţ a crescut cu aproape 64% în decurs de un an până pe 12 decembrie, şi una a titlurilor guvernamentale, potrivit lui Borge Brende, CEO al Forumului Economic Mondial. Mulţi finanţişti cred că există o bulă a creditului privat.
Cele mai evidente absurdităţi s-au materializat, în care nu există o cale uşoară de a evalua valoarea intrinsecă a unui activ. Valoarea totală de piaţă a Bitcoin, de exemplu, a urcat la 636 mld. dolari de la începutul anului până pe 6 octombrie, înainte ca moneda să piardă toată această valoare şi mai mult, pe 12 decembrie. Volumul tranzacţiilor cu memcoins a atins un vârf de 170 mld. dolari în ianuarie, însă până în septembrie s-a prăbuşit la 19 miliarde de dolari.
Mulţi investitori au evaluat aceste criptomonede nu pentru potenţialul lor de a crea valoare pentru acţionari şi lumea întreagă, ci pentru şansa de a genera mulţi bani rapid.
Poate că există motive demografice pentru care investitorii încearcă să „joace“ pieţele financiare ca şi cum acestea ar fi cazinouri. Un sondaj recent arată că 6 din 10 americani aspiră să acumuleze avuţie extremă, iar 70% din cei din GenZ şi mileniali spun că vor să devină miliardari.
Toată lumea la nivel global este acum la curent cu oportunităţile de a face bani în acelaşi timp. Acest lucru pare în regulă în principiu, dar a dus la o frenezie de imitaţie, competiţie în masă şi comportament de turmă. Economia tradiţională a fost înlocuită de economia atenţiei.
În lumea afacerilor, întreaga atenţie este concentrată pe AI. În cultura populară, există de asemenea bula păpuşilor Labubu. În lumea alimentelor, există cu siguranţă o bulă a proteinelor. În presă ar putea exista o bulă a newsletterelor Substack, a podcasturilor găzduite de celebrităţi.
Mizele sunt mai mari pentru AI decât pentru păpuşile Labubu, bineînţeles. Brusc, impactul cumulativ al unei bule AI începe să pară mai sever.
Carlota Perez, o cercetătoare britanico-venezueleană care scrie de decenii despre ciclurile economice boom/bust, este la fel de îngrijorată ca şi alţii. Aceasta spune că inovaţia din sectorul tehnologiei este tranformată într-o speculaţie cu mize ridicate într-o economie cazinou care este supraîndatorată, fragilă şi predispusă la bule gata să plesnească odată ce îndoielile active încep să se răspândească. „Dacă AI şi cripto s-ar prăbuşi, ar provoca probabil un colaps global de proporţii inimaginabile“, scrie aceasta într-un email. „Istoric, doar când lumea financiară suferă consecinele propriului comportament, în loc să fie perpetuu salvată, şi când societatea o aduce sub control cu reglementări adecvate, apar ere de aur cu adevărat productive“.