Concluziile lui Cristian Diaconescu dupa alegerile prezidentiale. Verdict în cazul Ucrainei: „România trebuie sa fie, obligatoriu, la masa negocierilor” INTERVIU

Cristian Diaconescu (65 de ani), ministru de Externe în două mandate, a candidat la alegerile prezidențiale din 2024 ca independent, susținut de câteva partide care nu au reușit să bifeze pragul electoral de 5%. Multe sondaje s-au realizat în campanie și precampanie. Diaconescu era cotat cu 4-10%. În cele din urmă, fostul oficial de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a obținut puțin peste 3%. Pentru că alegerile prezidențiale au fost anulate prin decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, unii candidați ar putea participa și în 2025 în cursa pentru Palatul Cotroceni. Despre alegerile anulate, dar și despre cele mai importante evenimente din plan extern, Ziare.com a discutat în cadrul unui interviu cu Cristian Diaconescu. Ziare.com (Andi Miron): Cum interpretați rezultatul pe care l-ați obținut la alegerile prezidențiale ? Veți mai candida în 2025? C.D.: Datorită unei interferențe externe, așa cum a spus Consiliul Suprem de Apărare ( CSAT ) și a confirmat Curtea Constituțională ( CCR ), nu am avut un proces electoral desfășurat democratic, corect, care să reprezinte un reper în ceea ce privește calitatea viitorului președinte al României. A fost un proces electoral influențat. Vom vedea din răspunsul instituțional în ce măsură aceste influențe au fost generate inclusiv prin asocieri din interiorul României. Ads În al doilea rând, în mod evident, dincolo de aceste aspecte, există și tendința unui vot anti-sistem. Cele două elemente s-au grefat. Dacă vulnerabilitatea a fost folosită din zona internă sau externă, nu putem neglija și acest aspect. După părerea mea, orice candidatură serioasă în perioada următoare va trebui să țină cont de aceste aspecte. În primă fază, evident, de căpătarea încrederii cetățenilor în sistemul instituțional, al celor care organizează alegerile. Nu poate fi discutată o candidatură înainte de a vedea cum se pretează funcționarea mecanismului instituțional, astfel încât orice candidatură și votul cetățenilor să reflecte voința populară, așa cum se întâmplă în orice stat democratic. Este prematur să discutăm despre orice variantă. Am văzut pe piață tot felul de intenții de a sugera elemente de profil privind viitorul candidat. Nu exclud faptul că din orice zonă politică poate veni un candidat care să rămână consecvent principiilor europene și euro-atlantice. De altfel, acestea sunt trecute în Constituție. Candidatul la președinție nu poate merge împotriva a ceea ce Constituția a și fixat. Ads Deci este necesară o reglare a mecanismului instituțional. În mod evident, trebuie știut tot ceea ce s-a întâmplat, e nevoie de o comunicare publică, din acest punct de vedere, pentru că anularea alegerilor prezidențiale, după părerea mea, a reprezentat un moment extrem de complicat, care trebuie reglat. Ziare.com: În tot acest context, cât de multă reticență credeți că există în rândul dvs, al candidaților și al alegătorilor? C.D.: În mod evident, reticența este cât se poate de normală, având în vedere ce s-a întâmplat. Repet, într-un stat în care este asociat valorilor și principiilor statului de drept, al normelor și credinței în valorile lumii libere, ceea ce s-a întâmplat, dincolo de excepționalitate, reprezintă un fenomen de îngrijorare foarte serios, pentru că cetățenii, candidați sau nu, în ceea ce privește oferta politică, au o mare dificultate în a deosebi între adevăr și minciună. Poate fi rezultatul războiului hibrid. Din acest punct de vedere, evident, instituțiile statale, alese, numite, trebuie să se organizeze rapid și să aducă toate clarificările necesare. Practic, dacă a fost vorba despre un atac hibrid, așa cum am fost cu toții anunțați, ținta unei astfel de agresiuni, procesul electoral în speță, ar fi urma să genereze o neîncredere, o suspiciune totală în funcționarea instituțiilor, generate de acest proces electoral. Practic, s-a cam realizat acest deziderat, dacă vorbim despre agresiunea hibridă. Ads În acest moment, este evident, nu putem discuta nu numai pe o candidatură care să reprezinte o proiecție a valorilor credibile, dar nici măcar de un vot informat, condiție minimală, din această perspectivă. Deocamdată, este o etapă premergătoare unei dezvoltări ulterioare. Să vedem dacă această evoluție va fi în sens favorabil și democratic. În Bulgaria, deja au trecut de a șaptea sesiune electorală, pentru că nu reușesc să stabilizeze politic un guvern care să reflecte sensul european și euro-atlantic. Și acolo se discută exact despre aceste aspecte. Problema este foarte complicată și nu poate fi rezolvată decât printr-o acțiune cât se poate de hotărâtă, dedicată. Sigur, din zona politică, oricât de mult ne-am dori să privim într-o altă direcție, care nu există. Doar mecanismul politic, pentru că așa funcționează statele democratice. Ziare.com: Coroborat cu alegerile prezidențiale, s-au aruncat în spațiul public diverse scenarii extreme, referitoare la posibilitatea izbucnirii războiului și implicarea României în acest conflict. Cum comentați? Ads C.D.: Nu este adevărat. Vorbim despre produsul unei dezinformări. După 20 ianuarie, când se va instala Donald Trump în Statele Unite, în acel moment se va intra într-un proces de resetare, de reașezare la nivel european și chiar global. Sigur că, în acest moment, se poartă un dialog extrem de intens, informal, în Europa. A fost o inițiativă a Grupului de la Weimar, format din șefi de stat și de guvern din Polonia, Germania și Franța. Ulterior, există acum, când vorbim, un dialog de asemenea foarte bine aplicat privind coordonarea între statele din centrul Europei și grupul nordic. Cele două strategii urmează să se concentreze în ceea ce privește relația transatlantică, într-un dialog cu noua administrație de la Washington și în ceea ce privește situația din Ucraina. Tendința este spre dialog și găsirea unor soluții pentru a aduce statele la masa negocierii. Aici vreau să spun un lucru: nu văd trimiteri spre România și Bulgaria în legătură cu privire la această concentrare strategică. Este o problemă extrem de complicată, ce trebuie avută în vedere în egală măsură de autoritățile de la București, așa cum se va întâmpla după ce se va organiza Parlamentul. Ads „România trebuie să fie, în mod obligatoriu, la masa negocierilor” Vreau să vă spun că, dacă se va merge pe linia unui dialog care a mai fost antamat pe coridoare indirecte în ceea ce privește criza ucraineană, adică un acord bilateral care să fie sprijinit de un tratat multilateral cu state garante, România, ca vecin al Ucrainei, cu cea mai lungă frontieră, 1.200 de kilometri, trebuie obligatoriu să fie la masa negocierilor. Nu se poate stabili o formulă de pacificare, armistițiu, în ceea ce privește Ucraina, în absența României. Dar pentru acest lucru trebuie să muncim foarte serios și extrem de profesionist. Nu se pot lua decizii în privința a ceea ce se întâmplă regiunea României, în absența României. Dar tentația există. Dincolo de aspectele interne, foarte importante, în egală măsură, această reașezare la nivel european și euro-atlantic se va întâmpla, fie că suntem sau nu, la masa negocierii. Ziare.com: În ce măsură trebuie România să joace un rol mai important din punct de vedere diplomatic în ceea ce privește deciziile majore, în plan extern, mai ales problema Ucrainei? Ads C.D.: În ceea ce privește implicarea României, rolul nostru strategic este pivotal: pe de o parte, în legătură cu prezența în prima linie față de proximitatea estică; în al doilea rând, iată că principiul fundamental al Federației Ruse, mărirea adâncimii strategice, inclusiv prin mijloace hibride, într-o formă sau alta, s-a manifestat și în România. În mod clar, suntem într-o zonă de interes și din vest, și din est. Rămâne doar să ne poziționăm strategic profesionist, în așa fel încât să se realizeze cele două deziderate ale Alianței Nord-Atlantice (NATO) și aici, și partenerii noștri trebuie să fie conștienți de acest aspect. Aici vorbim despre descurajarea oricărei amenințări dinspre est și apărarea statelor membre NATO nu numai din punct de vedere militar. Din această perspectivă, mi s-a părea aberant ca România să nu se profileze în orice fel de dialog direct sau indirect privind criza ucraineană. Ziare.com: Referitor la noile mișcări politice din plan extern, Viktor Orban tocmai a avut o întâlnire cu Donald Trump . Cum poate fi interpretată această mișcare a premierului maghiar? Ce impact poate avea asupra Ungariei? Dar a României? Ads C.D.: Nu m-aș grăbi să văd o poziționare preferențială în ceea ce privește Ungaria, având în vedere o astfel de întâlnire. Donald Trump, administrația americană, se va poziționa pe marea majoritate a temelor într-o logică cu europenii. Deci nu cred că se pune problema unor diviziuni de substanță a retragerii americanilor din Alianța Nord-Atlantică. Nu există niciun semnal referitor la această perspectivă. Da, există abordări diferite pe teme punctuale, de la taxare până la coeficienții din PIB în ceea ce privește funcționarea sistemelor militare în Europa. De asemenea, există diferențe în ceea ce privește industria militară, relația cu alte state, precum China. Sunt punctuale și ușor de rezolvat la masa negocierii, între parteneri, cum sunt americanii și europenii. Deci nu aș da o mare preferință unei anumite abordări privilegiate în legătură cu Ungaria, din această perspectivă. Ziare.com: Având în vedere relația apropiată a lui Viktor Orban cu președintele proaspăt reales, Donald Trump, poate reprezenta acest aspect un dezavantaj pentru România? C.D.: Vreau să subliniez că relația României cu Statele Unite ale Americii va fi în continuare una bazată pe parteneriatul privilegiat. Din acest punct de vedere, repet, cred că rolul României în regiunea Mării Negre, cu deschidere către Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu, dar și în raportare cu criza ucraineană, va fi în continuare chiar mai bine conturat în ceea ce privește dialogul bilateral cu Statele Unite. Evident, acestea în condițiile în care avem speranța că în România nu vor apărea schimbări dramatice. Dar mergând pe logica afirmată de partidele politice, pro-europeană și euroatlantică, în continuare România va avea câștigat din relația cu Statele Unite. Ziare.com: Ce schimbări vă așteptați să aducă Donald Trump în societatea americană după ce va prelua oficial mandatul, în ianuarie 2025? De asemenea, ce efecte ar putea fi determinate și la nivelul UE, respectiv al României? C.D.: Din punctul de vedere al administrației americane, văd o implicare ceva mai categorică a președintelui Donald Trump în ceea ce privește rezolvarea crizelor printr-o gestică mult mai rapidă. Sigur, va prefera relația bilaterală, în raport cu cea multilaterală, în procesul de abordare a negocierilor privind crizele la nivel global. Există o tendință în societatea americană pentru a se concentra pe problemele interne și din acest punct de vedere, aici s-ar putea ca la nivel global să existe o diferențiere față de fostele administrații. Cetățeanul american, indiferent de partidul politic aflat la putere, dorește ca prioritar, pe agenda acestuia, a partidului politic, să fie problemele interne. Faptul că Statele Unite s-au implicat în foarte multe crize pe glob, inclusiv din punct de vedere militar, nu mai reprezintă o temă care să fie susținută foarte categoric de poporul american. Cetățenii americani își doresc „America First”, deci o temă politică prin care să se rezolve problemele interne. De aici, probabil vor fi o serie de consecințe, cel puțin din perspectiva americană și nu numai, europenii ar trebui să-și preia frontierele în propriile mâini. Deci America să nu mai fie prima instanță în care se apelează într-o situație de criză, ci eventual ultima, câtă vreme în regiune nu se găsește un răspuns la criza respectivă. Ziare.com: Administrația Trump vine cu o viziune destul de diferită față de Administrația Biden, pe diverse teme. În ce măsură aceste diferențe pot afecta politicile majore, relația dintre statele de pe mapamond, pe termen lung? C.D.: În ceea ce privește viitorul imediat, va conta foarte mult, în perioada următoare, relația profesionistă, interpersonală în Europa și în Statele Unite, pentru că noua administrație de la Washington va fi adepta unei soluții în ceea ce privește problemele comunității internaționale, în ceea ce privește relaționarea Statelor Unite, mai ales pe teme economice, rivalitatea sistemică cu China, pe soluții rapide. Soluțiile rapide pot fi luate în condițiile în care există un anumit tip de cunoaștere a precedentelor în ceea ce privește reacțiile, în această situație. Multilateralul, da, asigură o poziționare mult mai egală în legătură cu statele care participă în anumite organizații, dar dificultățile de găsire a unor rezolvări privind situațiile de criză sunt mari, intervalele de timp care generează consensul fiind extrem de îndelungate. În acest context, soluțiile rapide se pot face prin înțelegeri bilaterale, care după aceea se pot răsfrânge în plan multilateral.