Din Botoşani, pe scena şi pe micul ecran. Cum a reuşit o tânara de 23 de ani sa îşi transforme visul în realitate şi care e lecţia de aur pe care orice tânar care viseaza sa fie actor trebuie sa o înveţe? Karina Jianu, actriţa: Disciplina bate tot timpul talentul
Autor: Ilinca OniciucMeseria de actor este una autentică, ambiţioasă şi conectată la ce se întâmplă în jur, dar cere o evoluţie graduală, în care trebuie să te bucuri de procesul prin care treci, de munca depusă şi de curajul de a rămâne autentic cu tine, urmând ca abia apoi să te bucuri de succes. Karina Jianu, o[...]
Meseria de actor este una autentică, ambiţioasă şi conectată la ce se întâmplă în jur, dar cere o evoluţie graduală, în care trebuie să te bucuri de procesul prin care treci, de munca depusă şi de curajul de a rămâne autentic cu tine, urmând ca abia apoi să te bucuri de succes.
Karina Jianu, o tânără actriţă în vârstă de 23 de ani, face parte din generaţia care nu mai vrea să fie perfectă, ci autentică, sinceră şi să creeze sentimente reale, care nu pot fi reproduse de tehnologie. Ea a ales să facă toate acestea prin actorie, un drum deloc uşor, dar care îi aduce satisfacţie deplină. Despre cum a ales acest drum şi ce înseamnă, de fapt, cariera de actor, Karina a povestit pe larg într-un interviu ZF Gen Z.
În tot acest parcurs, tânăra actriţă şi-a dat seama de un lucru extrem de important legat de acest domeniu şi de meseria pe care astăzi o practică: cât de mult contează talentul şi cât de mult e vorba de disciplină.
„Consider că tot timpul disciplina o să bată talentul, pentru că da, normal, trebuie să existe măcar o picătură de talent, doar că dacă nu există disciplină, poţi să ai foarte mult talent, dar să te pierzi. Mi se pare că talentul trebuie călărit. Mie aşa mi s-a spus în facultate, ca şi când te urci pe cal şi trebuie să-l stăpâneşti, pentru că, altfel, o să cazi. Talentul trebuie cizelat prin disciplină”, spune ea.
Disciplina, adaugă tânăra, vine încă din momentul în care dă un casting. Iar această disciplină se traduce, printre altele, şi prin punctualitate şi seriozitate.
„Trebuie să fiu disciplinată să ajung cu măcar zece minute înainte, timp în care să-mi eliberezi mintea şi să fiu doar acolo”, punctează ea.
Pe lângă disciplină, actriţa valorizează autenticitatea în faţa celorlalţi. Într-o lume dominată de inteligenţa artificială, a fi autentic te diferenţiază.
„Pentru mine, personal, autenticitatea înseamnă să nu existe nicio barieră, să nu te intereseze absolut nimic din ce zic ceilalţi din punctul acesta de vedere. Să te joci, să fii tu, pur şi simplu să fii tu. Tu cu farmecul tău propriu.”
Karina Jianu a vorbit şi despre cum actoria şi experienţa unei facultăţi de teatru i-au schimbat viaţa, dincolo de ce se vede pe scenă sau pe micile ecrane.
„În viaţa de zi cu zi tind să fiu mai mult introvertită decât extrovertită şi am observat tot timpul că pe scenă sau în faţa camerei nu s-a pus niciodată problema să fiu introvertită, nu există aşa ceva. Am învăţat să preiau de acolo şi în viaţa de zi cu zi. Actoria te schimbă, având în vedere că în facultate, fără să vrei, înveţi şi psihologie, pentru că trebuie să înveţi oamenii. Trebuie să înveţi cum funcţionează oamenii ca să poţi crea un om, să interpretezi o persoană. E important să te înţelegi pe tine, trebuie să te cunoşti foarte bine”, spune tânăra.
Dar cum a ajuns să practice această meserie şi de unde a încolţit visul de a fi pe scenă? Încă de când era mică, inconştient, mereu şi-a dorit să fie actriţă. În liceu, a intrat într-o trupă de teatru care a ajutat-o să îşi descopere pasiunea şi să aplice mai departe la UNATC.
Meseria de actor vine la pachet şi cu unele mituri, despre care Karina Jianu nu a ezitat să vorbească. Unul dintre cele mai răspândite? Niciun actor nu se trezeşte devreme.
„Când eram mai mică mă gândeam aşa la meseria de actor şi credeam că stai, dormi aproape toată ziua şi seara mergi fresh şi joci la spectacole. Mă gândesc uneori la asta când mă mai trezesc la 4 sau 5 dimineaţa pentru filmări.”
Deşi sunt mulţi tineri care vor să dea admitere la teatru, în unele cazuri actoria te alege ea pe tine şi nu invers. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Karinei.
„Nu cred că-ţi dai seama când alegi actoria, te alege ea pe tine, fără să vrei. Am cunoscut oameni care au făcut cu totul altă facultate înainte şi tot la actorie au ajuns. Am avut un coleg la facultate de 70 de ani”, menţionează tânăra actriţă.
Totuşi, actoria aduce şi roluri care te schimbă ca om, roluri care te provoacă să simţi emoţii pe care nu le-ai explorat niciodată. Procesul de a intra în pielea unui personaj e o călătorie constantă.
„Există roluri la care trebuie să faci un pic de research înainte, mai ales dacă povestea e foarte îndepărtată de tine, de propria persoană. Într-unul dintre serialele în care joc acum a trebuit să caut despre povestea copiilor vânduţi în străinătate şi am văzut interviuri cu astfel de cazuri sau cu copii din centre de plasament, să văd cum arătau pe vremea aia casele de copii. Te zdruncină puţin, mai ales că tu trebuie să joci cu acel background”, spune Karina Jianu.
Nu poţi să interpretezi un personaj care e doar bun, adaugă ea, e personajul pozitiv. El este un om, are şi momente în care se enervează, momente în care plânge, momente în care râde, doar că trebuie să te gândeşti foarte clar care e partea dominantă.
Gen Z aduce un aer fresh pe scenă şi pe platourile de filmare, iar energia pozitivă şi curiozitatea se resimt.
„Majoritatea suntem ca un labrador căruia îi dai o jucărie nouă şi e foarte curios tot timpul şi vrea să se joace continuu. Trebuie să fii tot timpul ca un copil, cu fiecare rol să descoperi din nou lumea.”
Viaţa Karinei este una foarte plină. Tânăra iubeşte munca pe care o face şi se simte mai obosită în zilele în care are mai mult timp liber pentru a merge la cumpărături sau a găti decât pe platourile de filmare.
Pe lângă spectacolele la teatru şi filmările pe care le are, ea îşi prioritizează în program şi lecţii de canto, dans sau diferite workshop-uri pentru a se îmbunătăţi constant.
„E o meserie în care munceşti şi nu există nici sâmbătă, nici duminică, dar atâta timp cât o faci din pasiune, nu simţi lucrurile astea. Eu trăiesc pentru viaţa asta, oricum am crescut cu dorinţa de a pleca din Botoşani, dar nu pentru că nu-mi place – ador Botoşaniul, doar că îmi place aglomeraţia din Bucureşti, forfota, să fac lucruri, să nu stau pe loc.”
Pentru ea, a fi actor e ca şi cum ai avea propriul business: „Tu trebuie să fii contabilul tău, tu trebuie să fii agentul tău, trebuie să ştii cum să te vinzi, trebuie să ştii să citeşti un contract.”