Dobânzile la datoria româneasca ajung la un nivel record. Au explodat dupa primul tur al alegerilor prezidentiale

Randamentele pe termen lung plătite de România au atins un nou prag maxim, apropiindu-se de nivelul de 7,5%, cel mai ridicat de după martie 2023. Această evoluție marchează o creștere semnificativă a costurilor de finanțare pentru statul român, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugetul național deja afectat de un deficit semnificativ, conform Profit.ro. Randamentul la titlurile de stat pe 10 ani a crescut miercuri la 7,48% pe an, o creștere de 20 de puncte de bază față de ziua precedentă. Acest nivel reprezintă un maxim al ultimelor 21 de luni. Potrivit analiștilor, presiunea asupra costurilor de împrumut va rămâne ridicată până când va fi adoptat un plan concret pentru reducerea deficitului bugetar. Creșterea randamentelor a fost resimțită încă dinainte de perioada electorală, într-un context economic marcat de dezechilibre fiscale. După primul tur al alegerilor prezidențiale, aceste randamente au avut o creștere mai abruptă. Situația este agravată de deficitul bugetar cash, care este estimat să ajungă la aproape 8,6% din PIB în acest an, depășind cu mult ținta inițială de circa 5% din PIB. „În ceea ce privește costurile de finanțare, un necesar mare de împrumuturi, o traiectorie a inflației revizuită în sus și creșterea primei de risc vor menține cel mai probabil presiunea pe randamentele țării. Formarea rapidă a unei coaliții de guvernare ar fi foarte benefică, dar ar putea aștepta încă măsurile concrete împreună de a reveni la sentimente mai bune față de datoria românească”, arată economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea. Ads Ministerul Finanțelor a organizat recent două licitații pentru finanțarea deficitului bugetar. Acesta a împrumutat 500 de milioane de lei, cu scadența în februarie 2038, la un randament de 7,31%, și 710 milioane de lei, cu scadența în aprilie 2029, la un randament de 7,17% pe an. Pe scena politică, Erste Bank consideră că rezultatele alegerilor parlamentare indică formarea unei coaliții similare cu cea actuală, incluzând PSD , PNL , UDMR și minoritățile naționale. „Este aproximativ aceeași coaliție ca în prezent, ceea ce ar trebui să asigure o anumită stabilitate politică în România”, notează analiștii Erste. Potrivit Erste, revizuirea țintei de deficit bugetar va duce la un necesar suplimentar de finanțare de 14,7 miliarde de lei. Economiștii ING estimează că deficitul pentru anul viitor va fi de aproximativ 7% din PIB și prevăd creșteri de taxe pe IMM-uri, proprietate, produse de lux și dividende. Scutirile fiscale acordate mai multor sectoare economice ar putea fi eliminate, iar o majorare a TVA sau a impozitului pe venit nu este exclusă. România continuă să se confrunte cu cele mai mari costuri de finanțare din regiune. Până recent, Ungaria se împrumuta la dobânzi mai mari, dar randamentele obligațiunilor în forinți au scăzut sub 6,2% în ultima perioadă.