Factorul care schimba jocul la prezidentiale: „Sunt candidati care stiu si candidati care sunt lemn”

În contextul șirului lung de candidați care se anunță pentru alegerile prezidențiale de la finalul anului, șansele de câștig se bazează pe mai multe elemente importante, potrivit experților, toți candidații având în prezent atât atuuri, cât și dezavantaje cu care trebuie să lucreze. Astfel că diferența constă într-un element care poate compensa lipsa resurselor. Comparând candidații, politologul George Jiglău a explicat pentru Ziare.com că principalul dezavantaj al șefului AUR, George Simion , este că nu pare să fie un om al dialogului, folosind un ton de tipul „noi versus ei”. În același timp, în privința secretarului adjunct al NATO, Mircea Goană, care a spus că își va anunța decizia cu privire la candidatură în momentul în care va termină mandatul, politologul a explicat că „este cel care vine cel mai de departe în politică românească”, lucru care poate fi un avantaj sau nu, fiind evaluat din perspectiva unor momente care s-au petrecut în urmă cu mulți ani. Totodată însă, este cel care „poate să pună la bătaie și un pic mai multă experiență de a aduce oamenii împreună, la aceeași masă”. În privința celor doi lideri ai Coaliției, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu , George Jiglău a arătat că au mai recent „experiența asta executivă”. Potrivit politologului, „de pe altă parte, faptul că au guvernat în coaliție, amândoi (n.r. - Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu) este un atu pentru fiecare dintre ei”. Ads „Doar că nu și-l joacă cum trebuie zilele astea când se ceartă între ei. Dar faptul că ei au reușit să ducă împreună trei ani de zile o guvernare de coaliție, care nu părea a porni cu premise favorabile, este un plus”, șeful liberalilor având și un plus în privința experienței militare, a mai punctat politologul. În același timp, Marcel Ciolacu are un dezavantaj că nu pare a avea o pregătire profesională, dar a avut însă „o traiectorie de partid bine calculată, bine pusă la punct”. De asemenea, potrivit politologului, șefa USR , Elena Lasconi , are un potențial de a „funcționa ca un fel de pod între tabăra mai modernistă, mai progresistă și tabăra mai conservatoare din societatea noastră”. George Jiglău a subliniat însă că șefa USR „are nevoie de un contrabalans din partea partidului”. „Ideea e că până la urmă o societate prea progresistă riscă să îi antagonizeze cumva pe cei care au idei mai conservatoare și trebuie și ele luate în calcul câtă vreme nu se duc într-o zonă extremă. (...) fie că suntem prea conservatori sau prea progresiști, riscăm să lăsăm cealaltă tabără în urmă. Președintele ar fi cel care să asigure podul ăsta între grupurile din societate”, a mai completat George Jiglău. Ads Elementul emoției „Cred că fiecare dintre candidații pentru prezidențiale vrea să ocupe o nișă de imagine, un loc în mintea publicului, celor care votează. În definitiv, aceasta este și miza jocului: să reușești să te identifici conform unor așteptări pe care cei care te votează (sau care te pot vota) le caută la tine”, a explicat la rândul său specialistul în comunicare Radu Delicote. Totodată, Delicote a punctat că „cel mai ușor este să ne uităm la sloganurile de campanie sau la elementele de discurs ale fiecăruia dintre candidații principali și vedem cam care este poziționarea de comunicare”. „Cred că fiecare dintre candidații principali s-a așezat pe o bucată de imagine, de personaj și acolo comunică”, a mai spus Delicote, arătând că „votul este un element pur emoțional. Or, în acest moment toți candidații și toate candidatele apelează la emoția colectivă a cetățenilor cu drept de vot”. Cele mai importante atribute Fostul consultant prezidențial Valeriu Turcan a punctat pentru Ziare.com că „sunt câteva atribute care sunt realmente importante la un candidat, dacă vrea să aibă șanse. În primul rând, vorbim despre onestitate și integritate. Românii nu vor un președinte corupt, manevrat de diverse grupuri de interese nelegitime”. Ads „Contează, de asemenea, miza cu care fiecare dintre candidați reușește să se identifice. De ce aș vota un anumit candidat în 2024, de ce este o miză să-l votez pe unul acum și nu pe altul? Nu în ultimul rând, competență. Să aibă o meserie clară, cu o recunoaștere adecvată în societate. Poate fi medic, profesor, comandant de navă, militar, diplomat sau om de afaceri. Și discursul este important, pentru că este unul dintre cele mai importante instrumente la dispoziție. Și aici putem vorbi despre candidați care știu să speculeze teme și contexte și candidați care sunt lemn, nu sunt în stare să exploateze o tema nici cu 100 de mingi ridicate la fileu. Dar mai este ceva, extrem de important. Strategia. Dacă ai o strategie adecvată, poți compensa decalajul de resurse și poți câștiga mult mai mult decât adversarii care au multe resurse, dar o strategie foarte slabă. Nici Traian Băsescu, nici Klaus Iohannis nu au avut cele mai multe resurse la dispoziție la momentul în care au candidat prima dată, în 2004 și 2014”, a mai subliniat Valeriu Turcan. Ads Ce caută românii „Chiar dacă nu are atât de multă putere precum are un premier, românii văd în președinte cumva ultima linie de protecție și de apărare a statului față de, să spunem, potențiale, fie abuzuri, fie incompetență ale instituțiilor statului”, a explicat șeful INSCOP, Remus Ștefureac, pentru Ziare.com, subliniind importanța alegerilor prezidențiale în România, dar și faptul că un candidat ideal astăzi trebuie să aibă integritate, competență și capacitatea de a comunica și de a rămâne conectat. Astfel, românii își doresc „un om competent, care să fie respectabil”, care să fie un lider și să reprezinte România, iar în jur de 40% își doresc un președinte care „să provină dintr-un partid pentru a lucra mai bine în guvernarea care urmează, dar în jur de 55% își doresc mai degrabă un președinte mai independent, să poată să reprezinte toate spectrele, toate forțele, nu doar dintr-un partid”, așa cum a fost în ultimii ani. „Oamenii vor un președinte activ”, a mai punctat Remuș Ștefureac, arătând contrastul față de actualele reproșuri față de președintele în funcție Klaus Iohannis. În privința direcției, sociologul a explicat că în prezent, în România, în jur de 25% din populație mai degrabă „rezonează la mesajele naționaliste”, în timp ce 70-75% din populație nu rezonează la astfel de mesaje. Totodată, specialistul a subliniat că în ultimii ani, o mare parte a populației „își dorește o amprentă națională mai puternică din perspectiva politicilor publice, o Românie mai activă pe scenă internațională, care să se bată mai puternic pentru propriile interese”.

Factorul care schimba jocul la prezidentiale: „Sunt candidati care stiu si candidati care sunt lemn”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ