Generaţia UE intra-n joc: anularea alegerilor prezidenţiale da şansa primilor tineri nascuţi dupa aderarea la Uniunea Europeana sa îşi aleaga preşedintele. Peste 229.000 de tineri de 18 ani au avut posibilitatea de a vota la alegerile parlamentare din 2024. Cine va câştiga votul unei generaţii conectate la digital, dar dezamagite de clasa politica?

Generaţia tinerilor născuţi în UE va avea şansa să contribuie la alegerea preşe­din­telui în anul 2025. Anu­larea alegerilor preziden­ţiale dă şansa primilor copii români născuţi în UE, adică cei născuţi în 2007, să voteze preşedintele.

♦Reprogramarea alegerilor prezidenţiale pentru 2025 aduce pentru prima dată la urne generaţia născută exclusiv în Uniunea Europeană.

Generaţia tinerilor născuţi în UE va avea şansa să contribuie la alegerea preşe­din­telui în anul 2025. Anu­larea alegerilor preziden­ţiale dă şansa primilor copii români născuţi în UE, adică cei născuţi în 2007, să voteze preşedintele. Anul acesta, mai mult de 229.000 de tineri de 18 ani au fost înscrişi pe listele electorale pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, conform datelor de la Autoritatea Electorală Permanentă, iar numărul lor va fi mai mare când vom alege preşedintele, în prima parte a anului viitor.

În primul tur al alegerile prezidenţiale din 2024, alegeri anulate de CCR, cea mai mare creştere faţă de scrutinele anterioare a venit de la tineri 18-24, urmaţi de tinerii 25-34. Ei au fost mai activi faţă de media electoratului.

În ceea ce priveşte preferinţele politice ale tinerilor, rezultatele votului din primul turul al alegerile prezidenţiale din 2024, sugerează o polarizare între tinerii care caută modernizare şi cei atraşi de mesaje conservatoare şi naţionaliste. Candidatul independent Călin Georgescu a atras o parte din voturile tinerilor prin retorica sa antisistem şi printr-o campanie axată pe reţelele sociale, inclusiv TikTok, care a reuşit să mobilizeze o parte din electoratul tânăr. Elena Lasconi, susţinută de USR, a atras o parte dintre voturile tinerilor cu un discurs progresist, bazat pe egalitatea de gen, cu mesaje orientate spre schimbare.

Studiul Youth Study România 2024 realizat de fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) arată un interes scăzut al tinerilor faţă de politică, precum şi faptul că majoritatea consideră că interesele lor nu sunt reprezentate de politicieni.

„Aproximativ trei sferturi dintre tineri se pot poziţiona pe o axă stânga-dreapta, cu o deplasare spre dreapta faţă de datele de acum cinci ani. Este îngrijorător faptul că cei foarte interesaţi de politică tind să aprobe mai frecvent perspectivele autoritare. În acelaşi timp, tinerii români au cel mai scăzut nivel de respingere a Uniunii Europene dintre ţările studiate”, arată studiul citat.

Societatea se confruntă cu riscuri democratice semnificative, participarea civică scăzută şi apariţia unor actori politici extremişti sunt două dintre fenomenele cele mai vizibile. Mai mult, tinerii din România au abilităţi civice modeste chiar şi în comparaţie cu ţări din Europa mai puţin dezvoltate, mai arată Friedrich-Ebert-Stiftung.

De asemenea, publicaţia mai punctează că, în România, sărăcia şi inegalitatea sunt mai pronunţate în rândul tinerilor decât al populaţiei generale. Astfel, numărul de tineri care nu sunt nici angajaţi, nici nu îşi continuă educaţia sau formarea profesională (NEET) arată că tineretul din România se confruntă cu una dintre cele mai dificile tranziţii de la educaţie la viaţa activă dintre toate statele membre UE. În 2023, proporţia NEET cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani a fost de 19%, de departe cea mai mare valoare din UE, aproape dublu faţă de medie.

Teama noii generaţii cu privire la evoluţia economiei a fost augmentată foarte mult în ultima perioadă, perioada de alegeri, crede Florin Leucă, un tânăr de 32 de ani, consultant de business.

„Eu fac un apel chiar la responsa­bilizarea tuturor celor care vorbesc în public despre economie şi stadiul ei, deoarece chiar avem progres economic şi acest progres economic se vede. Într-adevăr, trebuie să fie administrată ţara mult mai bine de către clasa politică. Trebuie să mergem şi către cei care astăzi fie au salariile prea mici, fie sunt în şomaj, însă cred că este nefondată temerea în primul rând pentru că apartenenţa la Uniunea Europeană ne-a adus această libertate a capitalurilor, această posibilitate ca investitorii străini să vină către România. Nu mai vorbesc de fondurile europene”, a spus el în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Despre tinerii din jurul său, el spune că sunt totuşi optimişti. „Poate e un optimism mai rezervat. Cei din generaţia mea, generaţiile mai tinere de antreprenori, au o mai mare apetenţă pentru risc şi nu sunt atât de temători. Trebuie să fim încrezători în noi înşine şi sunt sigur că lucrurile vor merge mai bine, nu avem motive să ne panicăm”, a concluzionat Florin Leucă.

Când votăm din nou pentru alegerea preşedintelui?

► După ce Curtea Constituţională a decis anularea alegerilor prezidenţiale, procesul electoral trebuie să se reia în întregime.

►Candidaţii urmează să se înscrie din nou pe liste, şi să treacă prin procesul de validare de la Biroul Electoral Central.

►Guvernul va stabili o nouă dată pentru alegerea preşedintelui, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare, conform CCR.

►Un scenariu probabil ar fi ca alegerile prezidenţiale să fie organizate în primăvara anului 2025.