Imperativul pentru turul doi: gata cu lehamitea!

Câștigarea primului tur al prezidențialelor de candidatul AUR cu un scor aiuritor a fost posibilă prin garnitura formată dintr-o locomotivă și un singur vagon. Locomotiva a fost Călin Georgescu, vagonul, George Simion. Lecția alegerilor de duminică, unde marele perdant a fost candidatul coaliției Crin Antonescu, a arătat că cei mai mulți români vor stabilitate. Nu mai vor să audă de partide-cartel, de lideri care una zic și alta fac, de complicități între politicieni și afaceriști speriați de apropierea cătușelor, de nepotism, de îngâmfarea cu care sunt priviți ascunsă sub mantaua populismului. Rareș Bogdan o acuză pe Maia Sandu pentru eșecul lui Antonescu: A mințit. Abia aștept să-i bat obrazul Pe de o parte, românii au pus diagnosticul corect de care suferă clasa politică. Însă, pe de altă parte, așa cum s-a dovedit la alegerile de duminică, cei mai mulți și-au spus că nu mai trebuie să aleagă răul cel mai mic, așa cum au făcut-o de atâția ani. De data aceasta și-au spus că aleg binele împotriva răului absolut, pe George Simion împotriva lui Crin Antonescu, exponentul sistemului, chiar dacă a revenit în sistem după zece ani de vacanță. Aceasta a fost de fapt bătălia între „bine“ și „rău“, respectiv, între Simion și Antonescu, în accepțiunea unei populații dezamăgite, înșelate, nebăgate în seamă, dar în aceeași măsură debusolate. Actualul primar general al Capitalei are capacitatea să învețe meseria de președinte George Simion a câștigat turul întâi al alegerilor pentru că votanții lui l-au perceput ca independent, o dată pentru că a defilat mereu în campanie cu icoana marelui absent Călin Georgescu, iar a doua oară pentru că AUR nu s-a aflat niciodată la guvernare. Sigur că e o păcăleală ieftină, dar pe care mulțimea a înghițit-o, repet, pe fondul dezamăgirii și revoltei. Simion recunoaște: Casele de 35.000 de euro au fost doar o formă de marketing, de promovare: „Altfel, nu mai eram la 42%” Crin Antonescu a pierdut pe mâna PSD. Electoratul captiv al partidului s-a dovedit că poate să-și facă de cap, să nu mai execute indicațiile primarilor, ei înșiși, într-o bună parte, nemaiascultând de ordinele președinților consiliilor județene sau venite de la conducerea partidului. Nicușor Dan, singurul candidat independent de notorietate - e adevărat, susținut de USR - a intrat în turul doi datorită unor calități rare în politica românească: aplecarea sinceră către oameni, transmiterea mesajelor în cuvinte puține dar ferme, încăpățânarea de a-și duce ideile până la capăt indiferent de turbulențele din jur, evitarea temelor minore și a bășcăliei de birt. Într-un cuvânt, Nicușor Dan e un politician uman, în care omenescul se vede cu ochiul liber. Odată ajuns la Cotroceni, actualul primar general al Capitalei are capacitatea să învețe meseria de președinte, la fel cum o dovedește acum președintele interimar Ilie Bolojan. Bolojan: Fiecare român care se va duce la vot va face istorie. Performanța se face cu seriozitate, nu cu scandal Ce preț au plătit românii pentru „stabilitatea“ coaliției PSD-PNL-UDMR Banca Națională a României (BNR) a intervenit în prima zi după alegeri cu două miliarde de euro pentru a preîntâmpina o scădere dramatică a leului în raport cu euro. Chiar și așa, cursul interbancar a depășit pragul psihologic de 5 lei pentru un euro. Tot luni, Bursa de Valori București a deschis în scădere cu 2,5%, afectând în primul rând marile companii ale căror acțiuni au scăzut chiar și cu 5% (Romgaz). Populația își protejează economiile în euro, e de presupus că băncile comerciale vor crește dobânzile la creditele în valută, iar investițiile străine și autohtone sunt în așteptare. Rata anuală a inflației de 5,1% în 2024, cea mai mare din Uniunea Europeană, ar putea fi depășită drastic prin creșterea prețurilor, care deja se simte deocamdată în piețele agro-alimentare, de la legătura de pătrunjel la prețul cărnii și al produselor lactate. (Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare Coșul zilnic, mai scump, ar putea pune pe gânduri alegătorii lui George Simion, dar și pe românii care nu au votat duminică. Aceeași criză pe piața financiară a survenit și după ce Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie, dar alegătorii candidatului extremist nu au învățat lecția izolaționismului și unde poate duce încrederea într-un personaj care a predicat decuplarea de Uniunea Europeană și NATO printr-un discurs mistic și populist. Toată conducerea României, interimară „Dacă aş fi candidat, e posibil să fi câştigat alegerile, dar aveam o coaliţie făcută praf“, a declarat în campania electorală președintele interimar Ilie Bolojan. Nu a intuit că actuala (încă) coaliție era deja făcută praf. Nu s-a întâmplat niciodată în ultimii 35 de ani ca România să aibă un președinte interimar, un prim-ministru interimar și o coaliție de guvernare, practic interimară, care în următoarele două săptămâni va fi scena unor răfuieli între PSD și PNL care abia acum ies la iveală. Românii se tem cel mai mult de instabilitate politică și economică, așa cum arată sondajele de opinie dinaintea votului de duminică. În noiembrie se împlinesc patru ani de când fostul președinte Klaus Iohannis a format coaliția PSD-PNL-UDMR, invocând nevoia de stabilitate politică. Care e prețul plătit de români în contul așa-zisei stabilități? În an electoral, guvernul Ciolacu a împrumutat peste 14 miliarde de euro Datele Consiliului Fiscal arată că rata de absorbție a fondurilor europene din bugetul multianual 2021-2027 în valoare de 31 de miliarde de euro e zero. Pentru implementarea Planului Național de Reconstrucție și Reziliență (PNRR) aferent perioadei 2022-2026 în valoare de peste 28 de miliarde de euro, guvernele Ciucă și Ciolacu au atras mai puțin de 20% până în toamna anului trecut. Care sunt cauzele? Birocrația și lipsa de interes a primarilor de a-și asuma proiecte cu bani europeni, pentru că din cheltuirea fondurilor UE nu se poate fura așa cum se fură din fondurile de la bugetul de stat și de la bugetele locale. Datoria externă a României a crescut în guvernele Ciucă și Ciolacu de la 134 de miliarde de euro în 2021 la 186 de miliarde în 2024, reprezentând 52% din PIB. Doar în primele opt luni ale anului cu patru rânduri de alegeri Guvernul Ciolacu a împrumutat de pe piețele financiare externe peste 14 miliarde de euro. Pentru a susține pomenile electorale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare de anul trecut, e de presupus că Guvernul a mai împrumutat câteva miliarde, la dobânzi mult mai mari decât media europeană. Bulgărele de zăpadă al României: Numai pe dobânzi dăm anul acesta 9 miliarde de euro Un raport al Comisiei Europene de anul trecut prognoza că deficitul bugetului public al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, față de 6,5% în 2023. În momentul de față, deficitul a ajuns la 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană, care dă peste cap toate previziunile, inclusiv ale BNR. În fine, alături de Portugalia, suntem țara cu cea mai mică creștere economică din blocul comunitar. Câștigarea președinției de George Simion e cel mai negru scenariu posibil. Criza politică va genera o criză economică de proporții, care va descuraja drastic investițiile și va duce la relocarea marilor companii străine. Economiștii avertizează: Ne poate aștepta un dezastru de proporții catastrofale. Nicio țară de pe lumea asta n-a avut ce promite Simion. Colaps total Singura șansă pentru Nicușor Dan stă în mâna românilor conștienți de apropierea prăpastiei. E nevoie de încercarea de convingere asupra drumului pro-european de la om la om, pe rețelele de socializare, prin implicarea ONG-urilor, prin glasul celor care nu au votat din lehamite. Gata cu lehamitea, când frânghia e atât de aproape de par. George Arun

Imperativul pentru turul doi: gata cu lehamitea!

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ