Motivarea CCR pentru anularea alegerilor prezidentiale

Curtea Constituţională a României arată că a constatat că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale. ”Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, subliniază CCR. Curtea Constituţională a analizat, vineri, aspectele referitoare la corectitudinea şi legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, aduse la cunoştinţă publică în 4 decembrie 2024 prin declasificarea conţinutului ”Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Curtea a luat act de conţinutul documentelor prezentate în şedinţa CSAT şi desecretizate. ”Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia. ADVERTISING Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice”, scrie în document. Potrivit motivării, „caracterul corect al alegerilor este o expresie a suveranităţii şi un principiu fundamental al statului român, care stă la baza stabilirii rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României. Ca atare, statul are obligaţia de a asigura un proces electoral transparent în toate componentele sale pentru a garanta integritatea şi imparţialitatea alegerilor, acestea fiind premisele unei autentice democraţii constituţionale, a evoluţiei democratice a statului şi a asigurării existenţei statului de drept. Totodată, statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferenţă nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituţionale. Pe de altă parte, statul are şi datoria de neutralitate, care include şi obligaţia de a întări rezilienţa alegătorilor, inclusiv prin conştientizarea electoratului cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale în cadrul alegerilor, în special prin furnizarea de informaţii şi sprijin adecvat. Prin urmare, statul trebuie să facă faţă provocărilor şi riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor electorale (...)”. ”În cauza de faţă, Curtea reţine că, potrivit «Notelor de informare» antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online. ADVERTISING Conform art.81 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Curtea observă că, în coordonatele în care s-a desfăşurat procesul electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetăţenilor”, subliniază CCR. Caracterul liber exprimat al votului, încălcat În document se mai arată că libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie include dreptul de a fi corect informaţi înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie presupune dreptul de a obţine informaţii corecte despre candidaţi şi procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum şi protecţia împotriva influenţei nejustificate, prin acte/ fapte nelegale şi disproporţionate, asupra comportamentului de vot. Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un ”vector de dezinformare, în special atunci când [...] nu îşi dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-ţintă sau de distribuire a materialului publicitar” (...) Pe cale de consecinţă, trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală, adaugă reprezentanţii CCR. ”În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidaţi a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. ADVERTISING Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicităţii electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat şi de un tratament preferenţial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voinţă a alegătorilor”, afirmă Curtea Constituţională. Egalitatea şanselor competitorilor electorali, afectată Potrivit sursei citate, egalitatea şanselor trebuie garantată tuturor candidaţilor şi partidelor şi trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine obiectivă şi imparţială faţă de ei şi să aplice aceeaşi legislaţie în mod echitabil tuturor. Cheltuielile pentru publicitate electorală pot fi limitate pentru a garanta egalitatea şanselor (...) Totodată, egalitatea de şanse trebuie evaluată şi prin prisma comportamentului electoral al competitorilor, în privinţa utilizării reţelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligenţă artificială şi a finanţării campaniei electorale. ”În cauza de faţă, având în vedere prevederile art.37 din Constituţie, Curtea reţine că a fost afectată egalitatea de şanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuşi dreptului de a fi ales. Neregularităţile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale şi ceilalţi candidaţi participanţi în procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporţională a expunerii în media online a celorlalţi candidaţi în procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale, atât de către candidaţi ori competitori electorali, cât şi de către partide politice, susţinători ori simpatizanţii lor trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea şi imparţialitatea alegerilor. În caz contrar, alegătorii sunt împiedicaţi să-şi formeze o opinie despre candidaţi şi alternativele electorale sau pot fi induşi în eroare cu privire la identitatea şi calitatea candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea într-un proces electoral de către competitorii electorali, inclusiv de către partidele politice, a unor asemenea practici învesteşte autorităţile publice competente, potrivit legii, să verifice, să constate şi, după caz, să sancţioneze astfel de conduite”, mai arată CCR. Legislaţia privind finanţarea campaniei electorale, încălcată Curtea subliniază că finanţarea legală şi transparentă a campaniei electorale este un factor important în regularitatea procesului electoral, iar finanţarea activităţilor online trebuie, de asemenea, să fie transparentă. Publicitatea electorală online trebuie întotdeauna să fie identificată ca atare şi să fie transparentă, atât în ceea ce priveşte identitatea sponsorului său, cât şi cu privire la tehnica de diseminare utilizată. Platformele de socializare ar trebui să fie obligate să dezvăluie permanent datele privind publicitatea politică şi sponsorii electorali. ”În prezenta cauză, Curtea ia act de faptul că un candidat a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale. Astfel, declaraţiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale unuia dintre candidaţi referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt în contradicţie cu datele prezentate în «Notele de informare» ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă şi a Serviciului Român de Informaţii. Or, este de notorietate că o campanie electorală presupune costuri şi cheltuieli importante, iar situaţia analizată relevă o incongruenţă evidentă între amploarea campaniei desfăşurate şi inexistenţa asumată de candidat în privinţa cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, încălcat principiul transparenţei finanţării campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfăşurării alegerilor”, argumentează CCR. Anularea procesului electoral privind alegerea preşedintelui României Având în vedere cele expuse, Curtea anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024. Efectul prezentei hotărâri vizează toate operaţiunile electorale desfăşurate în temeiul celor două hotărâri ale uvernului, inclusiv voturile deja exercitate în cadrul celui de -al doilea tur de scrutin. ”Prin urmare, procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare. Toate aceste aspecte presupun inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale. Prin realizarea acestui control constituţional şi democratic asupra procesului electoral, Curtea îşi îndeplineşte atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetăţenilor în legitimitatea democratică a autorităţilor publice, în legalitatea şi corectitudinea alegerilor, precum şi înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în prezenta cauză. Sunt astfel protejate atât drepturile electorale ale cetăţenilor (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), cât şi fundamentele ordinii constituţionale, premise esenţiale pentru menţinerea caracterului democratic şi de stat de drept al României”, adaugă CCR. Vineri, Curtea Constituțională a anulat turul 1 al alegerilor prezidențiale. Cei 9 judecători au decis în unanimitate după o şedinţă de 5 ore. Procesul electoral va fi reluat în integralitate, Guvernul va stabili o nouă dată pentru alegeri. "Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică", precizează CCR. Se va relua aşadar inclusiv perioada depunerii de semnături pentru candidaturi, campania electorală şi fiecare candidatură va putea fi contestată în instanţă. „În momentul de față e ca și cum n-am avut niciodată alegeri prezidențiale. Va trebui guvernul să vină să stabilească noi date ale alegerilor prezidențiale, cu toate perioadele acelea lungi, prevăzute de lege, pentru depunerea candidaturilor, strângerea semănăturilor, întâi validarea lor și așa mai departe, inclusiv campanie electorală. Deci, practic, reluăm absolut totul, ne vom duce undeva, nu știu, luna martie sau ceva de felul acesta, pentru că acest calendar prevede cel puțin 90 de zile. Deci trei luni de zile din momentul de față sau când se va strânge Guvernul să hotărască care-i data alegerilor”, explică Toni Neacșu, fost judecător și fost membru CSM. Este o decizie fără precedent din partea Curții Constituționale. Și preşedintele Klaus Iohannis a susținut o declaraţie de presă la Palatul Cotrocen i, după anularea de către CCR a procesului electoral pentru alegerea preşedintelui României. El a spus ce urmează și ce va face el după această decizie: data alegerilor prezidențiale va fi stabilită de noul guvern (probabil undeva în luna februarie - martie), iar Iohannis va rămâne președinte până va depune jurământul noul președinte.

Motivarea CCR pentru anularea alegerilor prezidentiale

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ