Guvernul a finalizat recalcu­larea pensiilor, au anunţat ieri premierul Marcel Ciolacu şi ministrul muncii, Simona Bucura-Oprescu. Astfel, de la 1 septembrie, mai mult de 3,8 milioane de pensionari vor primi pensii mai mari printr-un efort bu­getar de 10 mld. lei (septembrie - de­cem­brie), după hârtii, sau de 12 mld. lei dacă luăm de bune calculele premierului, anume că, pentru 3,8 milioane de pensio­nari, pensia va creşte cu 622 de lei.

♦Cheltuielile totale cu pensiile au crescut semnificativ în ultimii şapte ani, de la 63,6 mld. lei în 2018 la 131 mld. lei în 2024.♦Subvenţiile de la bugetul de stat pentru pensii au crescut şi ele puternic în această perioadă♦În 2018, subvenţiile au fost de 4,7 mld. lei, dar în 2024 se estimează că acestea vor ajunge la 21,5 mld. lei l Guvernul spune că are bani pentru majorarea pensiilor, dar, de fapt, nu are şi trebuie să ia banii din altă parte.

Guvernul a finalizat recalcu­larea pensiilor, au anunţat ieri premierul Marcel Ciolacu şi ministrul muncii, Simona Bucura-Oprescu. Astfel, de la 1 septembrie, mai mult de 3,8 milioane de pensionari vor primi pensii mai mari printr-un efort bu­getar de 10 mld. lei (septembrie – de­cem­brie), după hârtii, sau de 12 mld. lei dacă luăm de bune calculele premierului, anume că, pentru 3,8 milioane de pensio­nari, pensia va creşte cu 622 de lei.

Problema este: de unde vin banii? Guvernul spune că „sumele sunt cuprinse în buget“. Dar care buget? Pentru că veniturile sunt câte sunt şi nu pot veni bani în plus că nu e de unde. Se majorează pen­siile pe spinarea deficitului bugetar şi aşa uriaş?

De unde vin, de unde nu vin, banii sunt buni pentru unii şi vor merge în consum. În general, banii din pensii se întorc rapid în economie prin consum, contribuind astfel la creşterea economică. Deşi pensiile stimulează consumul, finanţa­rea lor prin subvenţii de la bugetul de stat poate crea dezechilibre fiscale. Dacă aceste cheltuieli contribuie la creşterea deficitului bugetar, guvernul ar putea fi nevoit să compenseze prin creşterea taxelor sau re­du­cerea altor cheltuieli, ceea ce ar putea re­duce consumul în alte părţi ale economiei.

Citește continuarea pe zfcorporate.ro