La patru luni de când a şocat lumea întreagă şi a zguduit pieţele dezvă­luind o pancartă plină cu tarife, preşedintele american Donald Trump a semnat la finalul săptă­mâ­nii trecute ordine executive prin care SUA impun tarife cuprinse între 10% şi 41% pe ex­porturile a zeci de parteneri comerciali, escala­dând războiul comercial internaţional şi du­cându-şi mai departe planurile de reordonare a econo­miei mondiale.

La patru luni de când a şocat lumea întreagă şi a zguduit pieţele dezvă­luind o pancartă plină cu tarife, preşedintele american Donald Trump a semnat la finalul săptă­mâ­nii trecute ordine executive prin care SUA impun tarife cuprinse între 10% şi 41% pe ex­porturile a zeci de parteneri comerciali, escala­dând războiul comercial internaţional şi du­cându-şi mai departe planurile de reordonare a econo­miei mondiale.

Tarifele nu vor intra în vigoare până pe 7 august, oferind ţărilor încă o posibilitate de a le negocia în jos. „Este ceva istoric, este un nou sistem co­mercial“, a declarat un oficial al administraţiei americane.

Administraţia Trump îşi men­ţine tariful standard de 10% în cazul ţă­ri­lor cu care SUA au un exce­dent comercial, impunând de aseme­nea în mod oficial rata de 15% convenită de Trump ca parte a unui set de negocieri cu parte­neri ca UE, Japonia şi Coreea de Sud. Filipine, Vietnam şi Indonezia au ajuns de asemenea la acorduri preliminare cu administraţia Trump, cu tarife de 19-20%.

Alte ţări, în principal economii mai mici, vor suporta rate mult mai mari, de 41% în cazul Siriei, care iese dintr-un război civil, şi 40% pen­tru Myanmar, care este încă în mijlocul unui astfel de război, notează Politico. Laosul va suporta un tarif de 40%, iar Irakul va fi lovit cu unul de 35%.

Parteneri comerciali mai mari ca Elveţia vor suferi o creştere semnificativă a tarifelor, la 39%.

Trump a semnat de asemenea un al doilea ordin, majorând tarifele pentru Canada, unul din­tre cei mai mari parteneri comerciali ai Americii, de la 25% la 35%. În cazul Mexicului, Trump a anunţat că menţine tariful de 25% pentru încă 90 de zile. Oficialii Casei Albe au declarat de ase­menea că se aşteaptă să încheie acorduri cu alte ţări înaintea noii date de intrare în vigoare a tarifelor, 7 august.

În ordinul executiv semnat de Trump la finalul săptămânii trecute se precizează că ta­ri­felele sunt menite să reducă deficitul comercial al Americii cu multe ţări, acesta fiind considerat o „ameninţare neobişnuită şi extraordinară la adresa securităţii naţionale şi economiei SUA“.

Tarifele vor genera de asemenea venituri, se mai arată în ordin, reflectând planul lui Trump de a se folosi de taxele vamale pentru finanţarea reducerilor de taxe profunde de pe plan local.

Pe primele şase luni din 2025, SUA au co­lectat astfel de venituri de 87 miliarde de dolari, mai mult decât pe întregul an 2024, notează La Tribune. Noile tarife anunţate de Trump au generat o reacţie mai moderată în rândul in­ves­titorilor comparativ cu cea din aprilie, potrivit Bloomberg. Însă la o medie de 15%, lumea se confruntă cu unele dintre cele mai mari tarife americane din anii 1930, de aproximativ şase ori mai mari decât erau în urmă cu un an.

Până acum, economia americană şi cea mondială au rezistat mai bine decât se aşteptau mulţi economişti după valul iniţial de tarife lansat de Trump. Însă lucrurile s-ar putea schimba.

„Pentru restul lumii, acesta este un şoc serios la nivelul cererii“, arată Raguram Rajan, fost guvernator al băncii centrale a Indiei şi econo­mist-pef la FMI, în prezent profesor la Uni­versity of Chicago Booth School of Business.

În timp ce noile rate oferă anumită certi­tu­dine producătorilor, nesiguranţa rămâne ridica­tă. Preşedintele american este aşteptat să anun­ţe tarife separate pe importurile de produse farmaceutice, semiconductoare, minerale vitale şi alte produse industriale cheie în săptămânile următoare. Iar instanţele americane încă analizează legalitatea tarifelor „reciproce“.

Dacă noile tarife intră în vigoare în şapte zile, iar acordurile privitoare la tarifele auto cu UE, Japonia şi Coreea de Sud rămân, Bloomberg Economics estimează că rata medie a tarifelor americane va creşte la 15,2% de la 13,3%, de la doar 2,3% cât era înainte ca Trump să redevină preşedinte.

„Este un zid tarifar foarte ridicat“, arată Deborah Elms, de la Hinrich Foundation. „Costul va fi semnificativ mai ridicat pentru companiile americane şi consumatorii americani care vor reacţiona prin restrângerea achiziţiilor“.

Bloomberg Economics calculează că creşterea de 12,8% a tarifului mediu ar putea reduce PIB-ul american cu 1,8% şi creşte preţurile de bază cu 1,1% pe o perioadă de doi până la trei ani.

„Nu există câştigători reali. Administraţia americană se poate pretinde victorioasă după ce şi-a pus în aplicare ameninţările, însă economic impactul va fi resimţit în preţuri mai mari, lanţuri de aprovizionare perturbate şi creştere mai lentă“, a declarat Charu Chanana, strateg la Saxo, pentru Reuters.

Tarifele sunt în centrul agendei „America First“ a lui Trump menită să preseze ţările şi industriile să-şi relocheze producţia în SUA şi să diminueze dezechilibrele globale, dar sunt folosite de preşedintele american şi pentru a forţa ţările să se supună voinţei Americii. Trump a ameninţat astfel Brazilia cu privire la politica sa internă, India în legătură cu legăturile sale cu Rusia şi Canada în privinţa intenţiei acesteia de a recunoaşte un stat palestinian.

Dacă tacticile lui Trump vor aduce o „eră de aur“ pentru economia americană rămâne de văzut. După cum rămâne de văzut care vor fi consecinţele pe termen lung asupra relaţiilor Americii cu ţările partenere, notează Bloomberg.

În Europa, producătorii resimt din plin impactul tarifelor, unii frânându-şi livrările, alţii majorându-şi preţurile sau asborbind efectul asupra marjelor. Alţii se tem că nu vor reuşi să supravieţuiască, scrie Reuters.

Andrew Wilson, secretar general adjunct în cadrul International Chambler of Commerce, arată că observă întârzieri în livrări, iar companiile îşi reevaluează strategiile legate de lanţurile de aprovizionare. Potrivit acestuia, complexitatea tranzacţionării cu SUA a atins niveluri pe care nimeni nu şi le-ar fi imaginat.