“Poate România sa invoce articolele 4 si 5 din Tratatul NATO?”, întreaba Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, dupa desecretizarea documentelor din CSAT

Cristian Diaconescu, fost ministru de externe şi candidat la prezidenţiale, şi-a anunţat miercuri seara susţinerea pentru Elena Lasconi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, după desecretizarea documentelor din CSAT. “Am finalizat analiza documentelor desecretizate de către CSAT. Așa cum mă cunoașteți, nu sunt adeptul reacțiilor impulsive sau al opiniilor exprimate sub influența emoțiilor de moment. Prefer o abordare fundamentată, bazată pe o sinteză coerentă a informațiilor și ideilor relevante. (…) În acest context excepțional, dacă procesul electoral va continua: Lasconi reprezintă singura opțiune validă”, a scris Diaconescu, pe Facebook. După ce a studiat aceste documente, Diaconescu pune două întrebări legate de ce urmează, în actualele circumstanţe excepţionale: Alegerile de duminică vor fi corecte? Şi poate România să invoce articolele 4 şi 5 din tratatul NATO? A doua întrebare vine în contextul în care documentele dezvăluie un atac concertat cibernetic asupra instituţiilor statului, iar fostul şef NATO, Jens Stoltenberg, a menționat că, în condițiile unui atac cibernetic împotriva unui stat NATO, nu este exclusă activarea articolului 5. Totuși, în fața situației actuale, sunt câteva întrebări care au nevoie de răspunsuri, imediat: – Dacă aceste breșe de securitate au fost rezolvate astfel încât, pe 8 decembrie, să avem alegeri corecte sau participăm la o construcție hibridă? – Dacă se are în vedere activarea articolului 4 din Tratatul de la Whashington privind declanșarea, de urgență, a procesului de consultare în condițiile în care fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg a menționat că în condițiile unui atac cibernetic împotriva unui stat NATO, nu este exclusă activarea articolului 5? În acest caz, nu mai este loc pentru interpretări subiective sau pentru discuții despre simpatii politice ori încrederea în partide. Această realitate contrazice în mod direct principiile fundamentale ale democrației și subminează suveranitatea statului. La ce se referă articolele menționate? Articolul 4 Tratatul Nord-Atlantic se referă la mecanismul de consultări dintre aliați în cazul în care un stat membru este amenințat, în vreme ce articolul 5 reprezintă însuși principiul apărării colective în cadrul NATO. Articolul 4 – Părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia vreuneia dintre ele, este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți. Articolul 5 – Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele , în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părților și, în consecință, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele , în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite, va sprijini partea sau părțile atacate, prin realizarea imediată, individual și împreună cu celelalte părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, în vederea restabilirii și menținerii securității în spațiul Atlanticului de Nord. Orice astfel de atac armat și toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoștință Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după adoptarea de către Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru restabilirea și menținerea păcii și securității internaționale. Citiți și Klaus Iohannis a aprobat declasificarea documentelor CSAT. România, vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal; Campanie coordonată de creștere accelerată a profilului lui Călin Georgescu Președintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024, a anunțat miercuri Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro . Palatul Cotroceni precizează că hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT. Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român . În concret, acestea intenționează să inițieze acțiuni de natură să sprijine demersurile politice ale candidatului independent Călin Georgescu pentru a accede la funcția de Președinte al României. “ Contraspionajul românesc a obținut date certe care relevă intențiile unor persoane (…) de pe teritoriul României, (…) să afecteze suveranitatea României. În concret (….), stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului independent Călin Georgescu de a accede pe funcția de Președinte al României “, se arată în anexa desecretizată și furnizată de Ministerul Afacerilor Interne. Anexele documentelor declasificate sunt disponibile mai jos: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Document CSAT Serviciul de Informații Externe Document CSAT Serviciul Român de Informații I / Document CSAT Serviciul Român de Informații II Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale