George Simion va fi respins de CCR?

În urma anulării alegerilor prezidențiale din 2024 de către CCR (Curtea Constituțională a României), dar și în urma respingerii candidaturii lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, încrederea românilor în corectitudinea procesului electoral devine o problemă pentru firava democrație din România. De ce devine o problemă? Pentru că românii resping tot mai mult partidele politice și manifestă speranța de a pleca cât mai repede din țară. În aceste condiții, ce mai înseamnă votul românilor? Perspectiva cinică asupra procesului electoral nu face decât să reamintească expresia lui Iosif Stalin: „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile”! Dacă în Uniunea Sovietică alegerile erau doar o formalitate, iar rezultatele erau stabilite dinainte de Partidul Comunist, cum a fost posibil ca, în România, alegerile să fie anulate pe baza unor „suspiciuni”, dar fără să fie prezentate probele care au stat la baza deciziei? Potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin”. În absența dovezilor, unde este frauda? Cât de mult există riscul ca respingerea candidatei Diana Șoșoacă la turul 1 al alegerilor anulate să însemne deja un „precedent” care va permite decidenților politici să își asigure puterea prin eliminarea din cursa electorală a unor candidați indezirabili? Ads Ce se întâmplă, însă, când o decizie aparent legală poate fi un „abuz de putere” din perspectiva legislației Uniunii Europene? De ce Dumnezeu rămâne instanța supremă doar pe hârtie și în rugăciune? Este bine să ne aducem aminte că, potrivit art. 1 alin. 3, „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989 și sunt garantate”. Conform aceluiași articol, alin. 5, „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. Cine veghează asupra respectării legii? Ce înseamnă motivarea juridică, în condițiile în care jurisprudența prezintă multiple cazuri în care, pentru aceeași faptă, un om a fost condamnat la închisoare, iar un altul a fost pus în libertate? Fără să arunc cu piatra sau să îndemn la atitudini neconforme cu respectul față de lege, cine mai respectă Constituția României? Care sunt drepturile și libertățile cetățenilor, în condițiile în care „dreptul de a alege sau de a fi ales” este constrâns prin decizii mai mult sau mai puțin justificate ale unor instituții care pot fi influențate de puterea politică? Ads ________________________________________ România nu este o țară părăsită! Articolul 30 din Constituția României nu trebuie neglijat! Pentru această libertate, în decembrie 1989, au murit tinerii care zac uitați, de cele mai multe ori, sub lespezile reci de piatră din Cimitirul Eroilor, de la stația de metrou Eroii Revoluției! Ce înseamnă libertatea de exprimare astăzi, în condițiile în care articolul precizat este expres? Libertatea de exprimare: (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă. Firesc, acest drept prevăzut de Constituție reprezintă fundamentul firavei noastre democrații! Ce se întâmplă însă când libertatea de exprimare și votul românilor nu mai contează pentru democrație? Cine încurajează „democrația hibridă”? În condițiile în care „libertatea de exprimare” este prevăzută de articolul 30 din Constituția României, CCR ține seama de art. 53 din Constituție cu privire la restrângerea drepturilor unui cetățean român? Ads Ce înseamnă să nu îndeplinești condițiile constituționale pentru a fi validat candidat la cea mai înaltă funcție a statului român? Este normal ca votul românilor să fie anulat prin decizii ale Onorabilei Curți Constituționale? ________________________________________ Cine mai gândește la viitorul românilor? România rămâne țara tuturor posibilităților! Recent, vicepreședintele Statelor Unite ale Americii atrăgea atenția că „România a anulat alegerile pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și la presiunea enormă a vecinilor de pe continent”. Din nefericire pentru democrația noastră, declarația nu a fost urmată de măsuri concrete care să oblige autoritățile să îndrepte eroarea sau să ofere explicații. Astfel, cum pot fi interpretate „suspiciunile” care au stat la baza anulării alegerilor prezidențiale din 2024, în condițiile în care fostul președinte Klaus Iohannis a declarat în mai multe rânduri că „alegerile din România sunt corecte și că nu există fraude semnificative care să afecteze rezultatele”? Ads După respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, cine are interesul să insiste asupra acuzațiilor neprobate de fraudă electorală, dar și asupra manipulării voturilor și a influenței politice externe în desfășurarea alegerilor prezidențiale? Cât de adevărat este că, după eliminarea din cursa electorală a lui Călin Georgescu, urmează să fie respinși și candidații Diana Șoșoacă și George Simion? Cât de mult îl va costa pe George Simion faptul că, din octombrie 2018, a fost declarat „persoană non grata”, cu interdicție de a intra atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina? Declarația lui George Simion din 9 martie 2025, respectiv că „autorii loviturii de stat (…) ar trebui jupuiți în piața publică”, postată pe Facebook într-un mesaj video, va reprezenta, pentru Biroul Electoral Central (BEC) sau pentru CCR, un argument puternic pentru a respinge candidatura acestuia la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025? Să fie o simplă întâmplare că George Simion, președintele AUR, a ales să „împartă” potențialii alegători cu Anamaria Gavrilă, președinta partidului „Oamenilor Tineri” (POT), sau există deja o frică în acest sens? Ads Surprinzător sau nu, la 12 martie 2025, George Simion și Anamaria Gavrilă au anunțat că vor continua mișcarea suveranistă! Dacă ambele candidaturi vor fi validate, unul dintre ei se va retrage, au anunțat cei doi. „Cadrul în care transmitem acest mesaj, declara George Simion, nu este unul constituțional și democratic. Trebuie să revenim la normalitate și la turul doi (…) Toată presiunea pe revenirea la turul doi. Noi, ca tineri, vom continua această mișcare suveranistă cu acceptul domnului Călin Georgescu și vom face pașii necesari mai departe.” Cât de mult va mai conta Călin Georgescu în mișcarea suveranistă, dacă unul dintre cei doi va câștiga alegerile? Ce se va întâmpla cu „valul suveranist” dacă unul dintre cei doi candidați va fi eliminat de CCR pentru „declarații și atitudini anticonstituționale” și pentru „incitare la violență”, iar cel de-al doilea candidat nu va obține votul românilor!? Deși George Simion a declarat în mod repetat că „nu, nu voi candida la postul de președinte al României“, de ce a revenit asupra deciziei după ce Călin Georgescu a fost eliminat din cursa pentru alegeri? Cât de adevărat este că George Simion știa, încă din 6 decembrie 2024, că va candida la președinția României? Ads Cât de adevărat este faptul că „listele cu semnături” necesare pentru înscrierea lui George Simion și a Anamariei Gavrilă erau în mare parte completate înainte de a fi eliminat Călin Georgescu din cursa electorală? George Simion anunță deja peste 600.000 de semnături care îi susțin candidatura! Indiferent de răspunsuri, încrederea se obține foarte greu, dar se pierde într-o clipă! Ce înseamnă „interesul politic” și „transparența politică” în condițiile în care, potrivit discuției dintre un premier în funcție și un „ales” politic, voturile primite de PSD au fost direcționate spre AUR pentru înscrierea în turul 1 al alegerilor anulate? Greșea Napoleon Bonaparte când preciza că „nu prieteniile sunt veșnice, nu dușmăniile sunt veșnice! Veșnice sunt interesele”? Potrivit „Open Sources”/hotnews.ro, declarații controversate sunt atribuite și Anamariei Gavrilă, de la aprecierea că „Ucraina trebuie să renunțe la teritoriile ocupate de Rusia (…) Teritoriile acelea, ne place, nu ne place, Rusia nu va ceda”, până la faptul „că președintele interimar Ilie Bolojan a declarat că România va trimite trupe militare în Ucraina, în linie cu statele UE (…) deși, în realitate, președintele interimar nu a spus niciodată că România va trimite militari în Ucraina.” Să fie acestea argumente de respingere a candidaturii și pentru Anamaria Gavrilă? Cât de mult va conta în fața judecătorilor CCR faptul că Anamaria Gavrilă, deputat POT, este membră în „comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru afaceri europene, dar și pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe”? Ads George Simion a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai unirii României cu Republica Moldova, organizând proteste și marșuri unioniste, fiind declarat „persoană non grata” atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina. Absolvent al Facultății de Istorie la Universitatea din București, George Simion a fost acuzat de retorică populistă și extremistă, dar și de poziții critice față de Uniunea Europeană. În urma alegerilor parlamentare, partidul AUR, condus de George Simion, a obținut un rezultat surprinzător, cu aproximativ 9% din voturi, devenind a patra forță politică din România. În urma alegerilor parlamentare de la 1 decembrie, AUR a obținut al doilea cel mai mare număr de voturi, după PSD, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat. Astfel, dacă la Camera Deputaților Partidul Social Democrat a obținut 21,96% din voturi, AUR a obținut 18,01%, aproape dublu față de cât a obținut la alegerile din 2020, fiind pe primul loc în preferințele electoratului din diaspora pentru Camera Deputaților, cu 26,35% din voturi. Cât de adevărat este că George Simion are șanse să ajungă președintele României, dacă ajunge în turul 2 al alegerilor prezidențiale cu unul dintre candidații Crin Antonescu, Nicușor Dan sau Victor Ponta? Ce o recomandă pe Anamaria Gavrilă pentru funcția de președinte al României? Spre deosebire de George Simion, Anamaria Gavrilă a absolvit Facultatea de Economie la Universitatea de Vest din Timișoara, în anul 2005, continuând studiile la „International Real Estate Business School” din Regensburg, Germania, și la „University of Reading” din Marea Britanie. Între 2007 și 2018, Anamaria Gavrilă a lucrat în Germania și în Marea Britanie, unde s-a specializat în vânzări imobiliare. În 2019, a revenit în România. În anul 2020, Anamaria Gavrilă a intrat în politică, candidând la funcția de primar al municipiului Deva din partea AUR. Deși nu a câștigat, a obținut un mandat de consilier municipal. În anul 2020, Anamaria Gavrilă a fost aleasă deputat în Parlamentul României pe listele AUR, reprezentând județul Hunedoara. În anul 2021, invocând lipsa unei echipe pe care să se poată baza, Anamaria Gavrilă a activat ca deputat independent până în anul 2023. În același an, a fondat Partidul Oamenilor Tineri (POT), fiind realeasă deputat pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT) în urma alegerilor de la 1 decembrie 2024. În condițiile în care George Simion are avantajul notorietății și al unei baze electorale mai solide, dar este vulnerabil din cauza declarațiilor sale controversate, Anamaria Gavrilă are dificultăți în a se impune ca o alternativă viabilă, având o vizibilitate mai redusă și resurse limitate. Cu toate acestea, trebuie reamintit că, în urma alegerilor de la 1 decembrie 2024, Partidul Oamenilor Tineri (POT) a trimis în Parlamentul României 24 de deputați și 7 senatori, obținând circa 590.958 de voturi, respectiv un procent de 6,39%. România are nevoie de echilibru! Violența, atitudinea neconformă cu adevărul, incitarea la ură nu sunt argumente pentru normalitate! Ce se întâmplă însă când legislația din România obligă votul românilor să depindă de unele instituții ale statului român? Cine veghează asupra Constituției României, în condițiile în care, potrivit art. 15, alin. 2, „Nimeni nu este mai presus de lege”? Cât de mult se impune schimbarea legislației electorale pentru a asigura respectarea democrației? Ce înseamnă, în aceste condiții, „abuzul de putere” din partea celor care nu vor să mai plece de la putere? Considerând cele prezentate, care dintre cei doi candidați va reuși să devină „moștenitorul” lui Călin Georgescu? În acest context, cum poate fi explicată declarația lui Călin Georgescu prin care a îndemnat oamenii „să voteze cu cine cred ei de cuviință”? Puterea atrage oportuniștii, precum „borcanul de miere” atrage „bârzăunii”, în timp ce nereușita, eșecul eliberează sufletul, dar aduc, de cele mai multe ori, singurătatea! Cine mai rămâne alături de Călin Georgescu? Călin Georgescu nu a crezut în „planul B”, deși avea multiple posibilități de a-și asigura imunitatea și efortul depus, practica dovedind că „socoteala de acasă nu se potrivește cu socoteala din târg”! Cât de adevărat este că doamna Cristela Georgescu ar fi fost cel mai autentic „moștenitor” al lui Călin Georgescu, cu șanse reale să transforme speranța românilor în realitate? De ce interesele de partid sunt mai puternice decât interesele românilor? Cine l-a trădat pe Călin Georgescu? Acțiunile împotriva ordinii constituționale nu trebuie încurajate! În condițiile în care BEC are obligația să verifice tehnic dosarul de înscriere a unui candidat, CCR are obligația să respecte prevederile din Constituția României și din Legea 370/2004 pentru alegerea președintelui României. Vreau să cred că votul românilor mai are puterea să rămână suveran, așa cum „prezumția de nevinovăție” trebuie respectată pentru orice cetățean, înainte de a fi „executat public” la televizor! De ce întreba recent Christine Anderson, europarlamentar, „dacă Călin Georgescu a fost ales (…) de ce ne amestecăm în alegerile din România”? Dacă în România totul este posibil, în mod cert politica autohtonă este departe de a fi o dovadă a onestității! Va fi respins George Simion de către CCR? În timp ce tunurile mediatice vor fi păstrate asupra eliminării candidaturii lui Diana Șoșoacă, candidatul George Simion nu va fi respins de la alegerile prezidențiale, dacă interesele politice, interne și externe, nu vor cere acest lucru! România, încotro? Nicolae Radu a ocupat functii importante in sistemul national de securitate precum: Sef Centru de Expertiza Psihologica in cadrul SPP, Director Imputernicit la Centrul de Psihosociologie al MAI, consilier secretar de stat MAI, consilier CSAT, Administratia Prezidentiala si purtator de cuvant al Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza". Radu Nicolae este profesor universitar dr. in cadrul Universitatii "Spiru Haret" din Bucuresti. Din anul 2018, in calitate de profesor asociat, a predat cursuri de Ledership, Laborator de specialitate - Servicii de informatii si Psihopatologie militara in cadrul Universitatii Bucuresti. Din anul 2015, Nicolae Radu este abilitat conducator de doctorat pentru Informatii si securitate nationala in cadrul Universitatii Nationale de Aparare "Carol I". In prezent, Nicolae Radu are preocupari operationale in spatiul intelligence, de prevenire si combatere a terorismului, dar si in zona psihologiei aplicate pentru personalul destinat misiunilor speciale tip Sayeret Matkal din cadrul Israel Elite Special Forces Unit si General Staff Reconnaissance Unit 269. Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut. Despre ce vrei sa scriem?

George Simion va fi respins de CCR?

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ