Ciolacu la adoptarea ordonantei trenulet: Eliminam toate facilitatile fiscale si cream un sistem fiscal echitabil. Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi, introducem impozitul pe constructiile speciale si aliniem impozitul pe dividende la impozitul pe venit, respectiv la 10%

Guvernul va adopta în ședința de astăzi ordonanța trenuleț cu măsuri fiscale și măsuri pentru reducerea sau înghețarea unor cheltuieli bugetare. Astfel, Guvernul elimină toate facilitățile fiscale, reduce gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi, urmând sp fie afectate circa 30 de mii de IMM-uri, adică 10% din total, aliniază impozitul pe dividende la impozitul pe venit, respectiv la 10% și introduce impozitul pe construcții speciale, care se va aplica doar după ce vor fi emise normele și discuții cu marile companii care vor urma să aibe investiții, a declarat premierul Marcel Ciolacu în deschiderea ședinței de Guvern. Premierul a atenționat și companiile care externalizează profit să plătească corect. "Adoptăm astăzi măsuri clare privind reforma statului și reducerea cheltuielilor publice. Și începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi înghețate și în acest an, iar partidele vor primi cu 25% mai puțini bani. Apoi continuăm cu aparatul bugetar. În acest an, nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri și premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanță și evaluări. Angajările la stat vor fi înghețate în 2025. Și vom trece rapid la desființarea și comasarea de instituții și agenții publice. În același timp, trebuie să luăm măsuri de creștere a veniturilor la bugetul de stat. Am adoptat acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creșterii economice. Am refuzat să tăiem de la investiții sau să creștem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creșterea TVA care ar fi dus la creșterea inflației. Așadar eliminăm toate facilitățile fiscale și creăm un sistem fiscal echitabil. Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi pentru a evita un șoc în economie. Vor fi afectate circa 30 de mii de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat. De asemenea, introducem impozitul pe construcțiile speciale care nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele și după ce vom avea discuții cu marile companii care vor urma să aibe investiții. Și aliniem impozitul pe dividende la impozitul pe venit, respectiv la 10%. Astfel, ne vom păstra locul 7 în UE în ceea ce privește cel mai mic impozit pe dividende, în fața noastră fiind țări precum Ungaria care are 15%, Polonia cu 19% sau Cehia cu 23%, în timp ce media la nivelul UE este de 20%. În final, fac un apel către companiile care continuă să nu își plătească corect taxele și să își externalizeze profiturile. Nu mai putem așeza povară fiscală tot pe companiile care sunt corecte, care investesc, produc și creează locuri de muncă. Deci plătiți toți corect sau plecați!", a spus premierul. Potrivit premierului, deficitul bugetar foarte ridicat a fost determinat de creșterea cheltuielilor cu 69 miliarde de lei, 3,9% din PIB, în acest an. "Avem deja un deficit ridicat în acest an deoarece cheltuielile au fost mai mari cu 69 de miliarde de lei, adică 3,92% din PIB față de ceea ce era prevăzut în buget. Însă niciun om de bună credință nu poate critica că am mărit pensiile de două ori și am eliminat inechitățile pentru 3,8 milioane de pensionari sau că am majorat salariile profesorilor, medicilor, polițiștilor sau militarilor. Nimeni nu poate contesta că a trebuit să acordăm bani în plus pentru a menține facturile la energie și gaze neschimbate pentru populație și economie, că am mărit fondurile pentru sănătate sau că am făcut investiții record în infrastructură. Toate împrumuturile au fost pentru a construi autostrăzi, școli și spitale și pentru a achita datoriile din urmă. Nu regret niciuna dintre aceste măsuri, pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni și am ajutat economia prin investiții majore. Avem însă înainte un an dificil din punct de vedere economic, iar în fața cifrelor și a realității trebuie să adoptăm rapid măsuri care să protejeze România de eventuale riscuri financiare majore", a declarat Ciolacu. Pensionarilor, premierul le promite că la adoptarea bugetului, în ianuarie, se vor găsi bani pentru o formă de sprijin. "Am un mesaj special pentru pensionari și pentru românii cu venituri mici. Măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin one-off pentru pensiile mici și medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflației în a doua parte a anului. De asemenea, vom reduce gradual povara fiscală pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii. Și mai solicit tuturor companiilor din România un moratoriu de 6 luni de zile pentru înghețarea prețurilor și solidaritate cu populația și Guvernul României", a spus acesta. Ce prevede proiectul de ordonanță ajuns pe masa Guvernului Guvernul are astăzi pe masă ordonanța trenuleț cu măsuri fiscale, creșterea impozitului pe dividende la 10%, eliminarea facilităților pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, reducerea treptată a pragului la microîntreprinderi până la 100.000 de euro și reintroducerea taxei pe stâlp. De asemnea, ordonanța prevede înghețarea salariilor din sectorul bugetar, a angajărilor, a unor beneficii sociale și a unor facilități acordate unor categorii. Voucherele de vacanță sunt diminuate la 800 de lei și condiționate de achiziționarea unor pachete turistice cu valoare de cel puțin 1.600 lei. Pensiile sunt înghețate, de asemenea, dar în cazul acestora o decizie privind o posibilă majorare va fi luată odată cu adoptarea bugetului pe 2025. Prezentarea și adoptarea bugetului este anticipată pentru începutul lunii ianuarie. Aceste modificări ar trebui să aducă la buget venituri de 7,1 miliarde lei anul următor, în principal din măsurile fiscale prezentate mai jos, și să rducă sau să mențină blocate (cheltuieli care se amână an de an) cheltuieli bugetare cu 126,26 miliarde lei, în principal din măsurile prezentate anterior, cum ar fi înghețări de salarii și pensii, etc. Impactul total al ordonanței trenuleț este de 133,37 miliarde lei pentru buget anul următor. Măsuri fiscale Impozitul pe dividende Se majorează cota de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025. În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2024, cota de impozit pe dividende este de 8%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2024. Reducerea pragului la microîntreprinderi (în programul de guvernare se prevede că pragul pentru încadrarea la regimul microîntrperinderilor va fi păstrat la 500.000 de euro. Reducerea pragului era solicitată de către Comisia Europeană în cadrul PNRR și neaplicarea măsurii ar fi presupus pierderea a circa 300 de milioane de euro din PNRR) 1. Pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2025: reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro; firmele care au fost în 2024 microîntreprinderi dar au avut venituri peste 250.000 de euro, vor trece la impozit pe profit. (Pentru anul fiscal 2025, limita veniturilor realizate, reprezentând echivalentul în lei a 250.000 euro respectiv echivalentul în lei a 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, se verifică pe baza veniturilor realizate de către persoana juridică română la data de 31 decembrie 2024, respectiv la 31 decembrie 2025. Condiția referitoare la ponderea veniturilor din consultanță și/sau management în veniturile totale, de la data de 31 decembrie 2024, nu se aplică pentru calculul limitei de 250.000 euro.) eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor. 2. Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa. Angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară își pierd facilitățile la salarii Pierd facilitatea de scutire de impozit pe venit, de 10%, și de contribuția la P II angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Facilitatea este eliminată începând cu salariile aferente lunii ianuarie. Eliminarea acestei facilități era prevăzută în PNRR, dar cu termen de aplicare graduală până în 2028. În prezent, persoanele care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau desfășoară activitate în sectoarele construcții, agricol și industria alimentară sunt scutite de la plata impozitului pe venit, de 10%. Scutirea se aplică la locul unde se află funcția de bază, pentru veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial. De asemenea, aceste persoane care sunt scutite de la plata contribuției la fondul de pensii administrat privat Pilon II însă pot opta pentru plata acesteia. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale. Revine taxa pe stâlp Un impozit foarte similar cu actualul impozit pe construcții speciale a mai fost introdus și în 2014, tot la nivelul de 1,5%. A fost cunoscut ca Taxa pe stâlp și a creat o nemulțumire majoră pentru mediul de afaceri. Taxa pe stâlp a fost redusă treptat și ulterior eliminată de la 1 ianuarie 2017. Astfel, actul normativ prevede că se instituie impozitul pe construcții speciale, datorat de: persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiilor, fundațiilor și a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare și funcționare; persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; persoanele juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europene. Construcțiile speciale reprezintă: a) centralele hidroelectrice, centralele termoelectrice, centralele nuclearo-electrice; b) stațiile și posturile de transformare, stațiile de conexiuni electrice; c) sondele de țiței, sondele gaze naturale, sondele de sare; d) rampele de încărcare-descărcare; e) coșurile de fum și turnurile de răcire; f) iazurile pentru decantarea sterilului, heleșteele, iazurile, bazinele; g) ecluzele și ascensoarele; h) barajele, jgheaburile pentru piscicultură; i) infrastructura de transport feroviar, infrastructura de drumuri; j) liniile și cablurile aeriene de telecomunicații; k) platformele, turnurile și pilonii metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, televiziune; l) construcțiile pentru transportul energiei electrice; m) lacuri artificiale de acumulare și canalele de irigații. Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosință. Măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare salariile bugetarilor rămân înghețate anul următor la nivelul din noiembrie 2024. La fel sporurile și primele. sunt înghețate pensiile de stat, la nivelul din noiembrie 2024, deși o altă variantă ar putea fi adoptată odată cu bugetul pe 2025. Pensiile speciale sunt și ele înghețate sunt înghețate angajările la stat. Excepție fac angajările pe posturi unice, cazurile în care procedura de concurs a început înainte de adoptarea ordonanței, precum și situația în care se vacantează posturi în cursul anului, iar ordonatorul de credite poate angaja doar în limita a 15% din totalul posturilor eliberate. plata orelor suplimentare rămâne suspendată, urmând să se acorde în schimb zile libere alocațiile copiilor rămân în 2025 înghețate la nivel de noiembrie 2024 Indicatorul social de referință rămâne în 2025 la nivelul din 2024, astfel că nu se majorează o serie de beneficii care se calculează în funcție de acest indicator, cum ar fi prima de inserție subvenția pentru angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială valoarea minimă a indemnizației lunare pentru creșterea copilului alocația lunară de plasament valoarea minimă a indemnizației lunare de acomodare, în cazul adopției unui copil indemnizația de șomaj pentru absolvenți indemnizația de șomaj indemnizațiile pentru persoanele cu dizabilități venitul minim de incluziune subvenția pentru partidele politice se diminuează cu 25% fata de anul 2024, prevede acum proiectul. studenții vor primi reducere de 90% pentru transport rutier și feroviar doar pe ruta dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află instituția de învățământ. În subordinea Guvernului se va înființa Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală, cu scopul de a eficientiza activitatea instituțiilor și a companiilor de stat