Declaratii de prietenie si afabilitati între premierii României si Ungariei: Ciolacu subliniaza rolul “decisiv” al Ungariei în aderarea României la Schengen, iar Orban evoca “o era noua a colaborarii”

Dezvoltarea dialogului bilateral în baza Parteneriatului Strategic, cu accent asupra proiectelor concrete implementate în beneficiul cetățenilor, a fost între principalele teme abordate de prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, la întrevederea cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, care a avut loc vineri, la Palatul Victoria, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro . C u această ocazie, premierul român a subliniat rolul “decisiv” pe care Ungaria l-a avut în aderarea României cu granițele terestre la spațiul Schengen, iar omologul maghiar a spus că “începe o eră nouă a colaborării”. ”Ungaria este partener comercial important al României. Împreună cu omologul meu, Viktor Orbán, am continuat discuțiile privind modalitățile de a spori schimburile economice și investițiile reciproce. Dorim să avem rezultate semnificative, pe măsura potențialului, având în vedere interesele similare, apropierea geografică și complementaritatea economiilor noastre”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, după a doua întrevedere cu Orban într-o lună de zile, precedenta având loc la Budapesta cu ocazia reuniunii ministeriale Austria – Bulgaria – România, mediată de președinția maghiară a Consiliului UE și în urma căreia a fost deblocată aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen. În acest context, cei doi prim-miniștri au discutat despre proiectele comune de infrastructură și interconectare, de natură să susțină dezvoltarea economică, și au reiterat convingerea că persoanele aparținând minorităților naționale contribuie la întărirea legăturilor între cele două state. În ceea ce privește afacerile europene, prim-ministrul Marcel Ciolacu a apreciat dialogul cu Ungaria pe durata deținerii președinției Consiliului UE, factor de favorizează oportunități pentru acțiuni comune la nivelul UE în scopul îmbunătățirii competitivității și convergenței economiilor noastre. ”Este o bucurie să fiu gazda prietenului meu Viktor Orban. Suntem împreună la București pentru a celebra reușita aderării la Schengen și prietenia între țările noastre. Îi mulțumesc pentru sprijinul puternic și decisiv pentru îndeplinirea obiectivului Schengen. Mulțumesc Președinției ungare pentru contribuția avută la adoptarea deciziei care asigură aderarea completă a României la spațiul Schengen, prin ridicarea controalelor la frontierele terestre, de la 1 ianuarie 2025, un obiectiv de importanță fundamentală pentru țara noastră”, a declarat șeful Guvernului. La rândul său, premierul Ungariei, care a venit la București după o vizită similară la Sofia, a afirmat că maghiarii au avut de mult timp interesul ca România să fie membră a Spaţiului Schengen. “Suntem aici pentru a încheia o colaborare foarte strânsă de jumătate de an care s-a format între noi. În iulie, domnul prim-ministru a fost atât de drăguţ încât m-a primit, aici, la Bucureşti. Atunci am convenit că vom progresa conform unui plan comun în timpul preşedinţiei maghiare la Consiliul European şi am stabilit ca obiectiv ca în timpul preşedinţiei ungare România să adere la Spaţiul Schengen. A fost o sarcină foarte dificilă, am discutat foarte mult despre aspectul dacă este realist ca acest lucru să se întâmple anul acesta. (…) Am făcut un plan de acţiune, ne-am uitat care sunt ţările care sunt împotriva extinderii, am discutat care sunt metodele şi care este colaborarea prin care putem să-i convingem că iată este vorba de o oportunitate istorică. Am pus în practică acest plan de acţiune elaborat în comun şi rezultatul a fost ceea ce puţini s-au gândit că se poate realiza în timpul preşedinţiei maghiare, ceea ce arată foarte puternic că cele două ţări au o istorie comună şi ştim foarte bine că succesul individual este puţin, trebuie ca şi vecinul să aibă succes. Deci, noi, maghiarii, de mult am avut interesul ca România să fie membră a Spaţiului Schengen, împreună cu noi, ceea ce s-a întâmplat acum”, a spus Viktor Orban, după întâlnirea avută la Palatul Victoria cu Marcel Ciolacu. Reuniți pe 12 decembrie la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre . Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen , după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. De asemenea, în cadrul întâlnirii lor la București, cei doi prim-miniștri au analizat cele mai recente evoluții ale situației de securitate din regiune și viitorul relațiilor transatlantice, în actualul context global marcat de provocări de securitate, economice, climatice și demografice. Deși comunicatul oficial remis de Guvern nu evocă și dimensiunea cooperării energetice, premierul Ungariei a declarat că ţara sa a reuşit anul trecut, prin România, să cumpere 1,75 miliarde metri cubi de gaze şi, pe măsură ce se blochează colaborarea energetică cu Ucraina, cu atât devine mai importantă colaborarea în domeniu cu ţara noastră. Anterior vizitei premierului maghiar la București, Compania din Ungaria MVM, controlată de Viktor Orban, a anunțat luni că a ajuns la un acord pentru a cumpăra divizia de furnizare de gaze și energie electrică a E.ON din România, cu 3,4 milioane de clienți pe piața locală. Experții din domeniu au avertizat că tranzacția ne-ar putea aduce indirect în zona de influență energetică a Rusiei. Însă, ministrul energiei Sebastian Burduja a explicat că autoritățile își pun semne de întrebare în legătură cu tranzacția, despre care a spus că nu este încheiată. “Nu avem o cifră oficială a acestei tranzacții, dar vă pot spune că atât Romgaz, cât și Hidroelectrica s-au interesat de această oportunitate, dar oferta companiei maghiare a fost mult mai mare decât au crezut Romgaz și Hidroelectrica pe baza unor analize de specialitate din partea unor firme de audit respectate în lume, de tipul big four. (…) Tranzacția nu este finalizată. Din păcate, știrile cele mai multe din țară au dat ca fiind un joc închis în care compania maghiară, gata, de mâine sau de luni a preluat sau preia E.on și asta. Nimic mai fals!”, a afirmat Burduja. Pentru ca tranzacția să se finalizeze este nevoie de acordul statului, prin Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe de la Consiliul Concurenței.