Marcel Ciolacu, dupa alegerile parlamentare: Am înţeles raspunderea pe care o avem faţa de România. Sa dezvoltam tara cu bani europeni si sa protejam valorile nationale

Rezultatul de la alegerile parlamentare este un semnal important pe care românii l-au transmis clasei politice, a declarat duminică preşedintele PSD, Marcel Ciolacu. “ Vreau să le mulțumesc milioanelor de români care azi, de Ziua Națională, au ieșit la vot și au arătat cât de solidă este democrația în România! Astăzi românii au confirmat faptul că Partidul Social Democrat este principala forță politică a României. Le mulțumim tuturor românilor care au votat Partidul Social Democrat, dar și celor care nu au ales Partidul Social Democrat! Am înțeles exact răspunderea pe care o avem față de România. Este un semnal important pe care românii l-au transmis clasei politice. Practic, să continuăm să dezvoltăm țara cu banii europeni, dar în același timp să ne protejăm identitatea, valorile naționale și credința “, a declarat Ciolacu la sediul central al PSD. Partidul Social-Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) s-au clasat pe primele două poziții la alegerile parlamentare din România , conform sondajului exit-poll prezentat duminică la ora 21.00, ora închiderii urnelor de la scrutinul cu cea mai ridicată prezență la vot din ultimele două decenii, organizat chiar de Ziua Națională a României care a marcat 106 ani de la Marea Unire și desfășurat într-un context politic turbulent după ce primul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat de un candidat independent anti-NATO și anti-UE. Potrivit sondajelor pentru Camera Deputaților, PSD a obținut 26% din voturi, iar AUR 19%. Cele două formațiuni sunt urmate de PNL și USR, fiecare cu câte 15,5% din sufragii. Conform sondajelor exit-poll, în legislativul de la București ar mai putea intra Partidul SOS – 5,5%, Partidul Oamenilor Tineri (POT, care îl susține pe Călin Georgescu) – 5,5% și UDMR – 5,0 %. În ce privește exit-poll-ul pentru Senat, PSD este creditat cu 26,1%, AUR – 19,2%, PNL – 15,9%, USR – 15,6%. În contextul unei creșteri a forțelor extremiste, rezultatele de tip exit-poll arată că forțele pro-europene, reprezentate de PSD, PNL, USR și UDMR sunt creditate cu puțin peste 60% din sufragii, în timp ce forțele de extremă-dreapta depășesc 30%. Pragul minim de a intra în Parlament este obținerea a minim 5% din voturile exprimate. Pentru a forma o majoritate parlamentară și un guvern, este necesară o coaliție între formațiuni care reprezintă minim 50% + 1 din totalul celor 329 de membri ai Camerei Deputaților și 136 de membri Senatului. Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 21:00, de 52,36%, adică 9,42 milioane de alegători, potrivit datelor anunţate de Autoritatea Electorală Permanentă, cu aproape 740.000 de voturi înregistrate și în diaspora. Prezența înregistrată este, astfel, cea mai scăzută din 1990 încoace la un scrutin parlamentar. În 1990, au votat 86,19% dintre români, pentru ca procentul să continue să scadă în 1992 (76,29%), 1996 (76,01%), 2000 (65,31%), 2004 (58,50) și 2008 (39,20%). În 2012 a fost înregistrată o ușoară creștere a prezenței, 41,76%, pentru ca în 2016 să voteze 39,42% dintre cetățeni, iar în 2020 să avem cea mai scăzută prezență la un scrutin parlamentar din istoria postdecembristă – 31,84%. Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică la vot pentru a decide componența noului Parlament pentru următorii patru ani, în cadrul unui scrutin crucial pentru viitorul democratic, european și euro-atlantic al României, care coincide și cu celebrarea Zilei Naționale și împlinirii a 106 ani de la Marea Unire. Alegerile legislative din 1 decembrie se desfășoară cu România aflându-se în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism, după victoria unui candidat anti-NATO și anti-UE la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, ale cărui rezultate sunt renumărate în baza unei decizii fără precedent a Curții Constituționale a României. Ultranaționalistul Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi își vor disputa turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru data de 8 decembrie, fiind prima dată când întâia rundă a alegerilor este câștigată de un candidat suveranist și tot pentru prima dată în istorie când candidatul Partidului Social-Democrat nu accede în turul al doilea.