Ministrul Finantelor: Cine a venit cu ideea „taxei pe stâlp”, de ce cresterea impozitului pe dividende e echitabila si cum vor face Ciolacu si Bolojan din statul obez unul suplu (Video)

Ordonanța trenuleț, care conține măsuri de limitare a cheltuielilor bugetare, unele creșteri de impozite și taxe și anularea unor facilități fiscale a fost adoptată luni, de guvern. Noul ministru al Finanțelor, Tánczos Barna, a oferit detalii, la finalul ședinței de guvern, despre modificările suferite de proiectul de OUG, dar și despre cum se vor aplica deciziile luate. Cea mai importantă modificare este reducerea taxei pentru construcțiile speciale de la 1,5 la 1%. Ministrul Finanțelor a explicat și cine a venit cu ideea taxei pe stâlp, cum și când va fi aceasta plătită și de ce creșterea dividendelor e echitabilă. Am aflat și despre cine va face reorganizarea instituțiilor statului - un departament condus direct de Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan - cu scopul de a transforma statul obez în unul suplu. Tánczos Barna a mai spus și că bugetul pe 2025 va fi aprobat până la finele lunii ianuarie și că va face tot posibilul să nu fie nevoie de creșterea TVA sau a impozitului pe venit. Briefing de presă Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de vicepremierul, Tánczos Barna, ministru al Finanțelor, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin Publicată de Guvernul României pe Luni, 30 decembrie 2024 95% din efort se dorește să fie făcut pe partea statului român Așa numita „ordonanță trenuleț a fost aprobată de guvern, măsurile prevăzute în aceasta urmând a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025, a anunțat, luni, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. El a detaliat contextul care a făcut necesară adoptarea unor decizii care au stârnit ample proteste atât din partea sindicatelor, cât și a patronatelor. „România are nevoie de o corectare amplă a nivelului cheltuielilor publice, iar această ordonanță ne ajută să intrăm într-o zonă de credibilitate necesară pentru a corecta traiectoria construcției bugetare ADVERTISING Anul viitor este un an al solidarității în care economia trebuie să se sprijine în primul rând pe mediul privat, pe investițiile publice masive finanțate de la bugetul european și cel național și avem nevoie și de acele reașezări fiscale din zona mediului privat, astfel încât să menținem atractivitatea investițională a Romaniei”, a spus ministrul Finanțelor. El a adăugat că situația nu este ușoară și înțelege nemulțumirile, având în vedere că „venim după ani grei de pandemie, inflație, criza energiei, război la graniță și un an electoral destul de complicat”. „Este normal ca statul, când ne confruntăm cu o astfel de situație, să se uite în primul rând în propria ogradă și să răspundă cerințelor mediului privat și așteptărilor cetățenilor și să taie masiv din propriile cheltuieli, să devină un stat mai suplu, care își respectă cetățenii, un stat care oferă servicii publice de calitate la un cost mai mic”, a mai spus Tánczos Barna. El a spus că, așa cum este acum ordonanța, 95% din efort este pe partea statului. „Spre comparație, față de aceste tăieri de cheltuieli bugetare de peste 120 de miliarde de lei, pe partea de venituri sunt afectate acele IMM-uri și acele persoane fizice care vor contribui cu circa 7 miliarde de lei la acest nou echilibru. Practic, 95% din efort se dorește să fie făcut pe partea statului român”, a explicat ministrul Finanțelor. Am văzut cifrele reale când am început negocierile pentru formarea noului guvern Tánczos Barna a detaliat și situația în care se află deficitul bugetar la momentul în care a preluat ministerul Finanțelor și a spus că a văzut cifrele reale când au început negocierile pentru formarea noului guvern. ADVERTISING „Să ne uităm un pic la cifre. România a depus anul trecut un plan fiscal la Comisia Europeană. A fost nevoie de acest lucru pentru că anul trecut, față de deficitul bugetar prognozat, România a depășit aceste cifre cu cheltuieli suplimentare de circa 70 de miliarde de lei în bugetul general consolidat - peste 18 miliarde pentru salarii, 13 miliarde pentru pensii și asistență socială, 11 miliarde pentru bunuri și servicii, dar și zeci de miliarde pentru investiții și subvenții CNI și alte companii care realizează investiții publice prin care a fost susținut mediul privat. Pentru a ne îndrepta către deficitul de 3% a fost prezentat planul fiscal pe 7 ani care a fost depus la Comisia Europeană de către România și pe care l-am regăsit la Ministerul Finanțelor în această formă. A fost nevoie și de acele asumări din partea României, care fac parte din acest plan fiscal. Execuția bugetară la finalul lunii noiembrie arăta un deficit bugetar de 7,11%, acest deficit până am preluat eu mandatul a depășit 8,5% și se va opri undeva într-o zi, două zile, sigur sub 9%, dar execuția preliminară ne arată un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB, respectiv circa 150 miliarde de lei”, a explicat Tánczos Barna. El a făcut și „câteva considerații politice”, punctând rolul UDMR în cadrul coaliției de guvernare, mai ales în contextul preluării a doua ministerel grele. „ Când am început negocierile pentru formarea acestui guvern, am văzut pentru prima dată cifrele reale prezentate atunci de colegii noștri de coaliție. Iar noi, spre deosebire de alții, nu ne-am ridicat de la masă și am decis să susținem acest guvern, să facem parte din această coaliție, să asigurăm o majoritate parlamentară pentru a ieși din această situație dificilă. ADVERTISING Fără UDMR, în momentul de față, am avea un guvern minoritar, am avea haos. Și noi când am intrat în această coaliție nu am intrat ca să fim spectatori, am intrat ca să muncim, ca să ne asumăm răspunderi, nu am luat ministere ușoare, eu personal mi-am asumat acest rol ingrat de ministru al Finanțelor în această situație grea. Vrem să rămânem în continuare vocea rațiunii în acest guvern, vrem să schimbăm obiceiuri, să aducem România pe o traiectorie a credibilității, a sustenabilității, a echității sociale, a respectului față de cetățean și față de antreprenori”, a spus Tánczos Barna. Relația cu mediul privat: Normal era să avem o dezbatere amplă premergătoare În ce privește mediul privat, ministrul Finanțelor spune că „înțelegem nemulțumirile, dar sunt convins că împreună putem să reușim. Este nevoie să păstrăm atât nivelul investițiilor, cât și predictibilitatea și seriozitatea în fața investitorilor străini, în fața instituțiilor financiare internaționale, în fața celor care ne ajută să finanțăm acest deficit de peste 8,5%”. El a spus că ordonanța aprobată astăzi prevede în primul rând asigurarea plăților drepturilor de care beneficiau bugetarii la nivelul lunii noiembrie 2024. „Obiectivul nostru este să nu avem derapaje și să putem asigura plata tuturor angajamentelor guvernului din 2024 până la finalul lunii decembrie 2025. Este cel mai important lucru pe care trebuie să îl realizăm și îl vom realiza, astfel încât să intrăm pe traiectoria de redresare asumată de România pentru următorii 7 ani”. În plus, a spus ministrul Finanțelor, „cred ca vorbim despre o reașezare corectă, fermă, în detrimentul statului obez. Este primul pas către formarea unui stat suplu, în slujba cetațenilor”. Tánczos Barna a recunoscut și că sunt trei măsuri fiscale care trebuie prezentate și explicate și pentru care, dacă ar fi fost timp, „normal ar fi fost să avem o dezbatere amplă premergătoare”. Detalii despre măsurile adoptate Impozitarea dividendelor Majorarea cotei de impozitare a dividendelor de la 8 la 10%. Pentru dividendele din anul 2025 plățile se vor face în cursul anului 2025 sau în 2026, veniturile estimate în plus sunt de 1,4 miliarde de lei. Mai exact, majorarea se aplică la dividendele obținute în 2025, indiferent dacă sunt scoase pe parcursul anului sau în 2026, dar și pentru dividendele pentru 2024 care vor fi plătite în 2025. În schimb, dividendele pe 2024 deja plătite în timpul acestui an, rămân cu cota veche de impozitare. Ministrul Finanțelor consideră că majorarea dividendelor este echitabilă: „munca este impozitată cu 10%, eu cred că și capitalul poate să fie impozitat cu 10%, în condițiile în care și așa suntem mult sub cotele de impozit aplicate dividendelor în multe țări din UE. 10% este în continuare o cotă atractivă pentru investitorii străini. Cred că este echitate la acest nivel”. Plafonul pentru microîntreprinderi Conform angajamentului față de Comisia Europeană, a PNRR și a jaloanelor din PNRR, s-a decis ca începând cu anul 2025, plafonul pentru microîntreprinderi să fie scăzut la 250.000 de euro pentru impozitul pe venit și din 2026 la 100.000 de euro. Eliminarea facilităților fiscale Au fost eliminate facilitățile fiscale pentru persoanele fizice care realizează venituri din agricultură, construcții și crearea de programe pentru calculator. Aceste persoane vor intra pe un sistem de impozitare standard. Se menține suma de 300 de lei ca sumă din salariu neimpozabilă care se deduce din suma impozabilă înainte de calculul impozitului pe venit”, a detaliat Tánczos Barna. Impozitul pe construcțiile speciale Deoarece este un domeniu foarte complex, termenul de elaborare a normelor va fi de 90 de zile, timp în care se vor face analizele cu toate industriile, domeniile care pot fi afectate de acest nou impozit, Ministerul Finanțelor va veni cu o propunere de norme și va fi analizat impactul pe fiecare domeniu în parte - de la drumuri, platforme, infrastrucura de comunicații, infrastructura energetică. S-a făcut o modificare, impozitul este de 1%, nu de 1,5%. Prima plata se face după data de 1 iulie, a doua după 1 octombrie. Întrebat cine a venit cu ideea „taxei pe stâlp”, ministrul Finanțelor a spus: „este în continuare o recomandare a Băncii Mondiale”. Bugetul, aprobat până la finele lui ianuarie Ministrul Finanțelor a dat detalii și despre aprobarea bugetului pe 2025. „Avem timp suficient pentru a așeza temeinic măsurile convenite, pentru a creiona un buget la începutul lunii inauarie și a aproba acest buget până la finele lunii ianuarie, dacă lucrurile merg cum trebuie”, a spus Tánczos Barna. El a spus că în cadrul noului buget vor fi în continuare susținute investițiile publice. „Nu voi permite niciodată ca deficitul bugetar să se încadreze în limitele impuse pe seama investițiilor. S-a făcut acest lucru de foarte multe ori în România, efectele au fost negative, câteodată devastatoare, și nu ne mai permitem ca economia sa nu beneficieze de sprijinul de care are nevoie pentru a se menține și a se dezvolta”, a declarat noul ministru al Finanțelor. El a mai spus că odată aprobat, bugetul pe 2025 trebuie respectat ca atare, nu ne mai permitem derapaje. „Spaţiul bugetar este cel care ne va conduce pe tot parcursul anului 2025, stabilitatea este primordială, mesajul nostru către pieţele financiare trebuie să fie ferm, dacă ne asumăm un deficit bugetar trebuie să ni-l respectăm în condiţiile în care avem în faţă provocări semnificative şi pe plan naţional şi pe plan internaţional, deci lucrurile trebuie ţinute sub control. Iar ceea ce se va propune şi se va promite în bugetul anului 2025 trebuie respectat ca atare. Nu ne mai putem permite derapaje, nici în sus, nici în jos. Dacă bugetăm nişte cheltuieli care încap în anvelopa bugetară, ele trebuie făcute, dacă nu pot fi făcute trebuie spus la început de ianuarie că anul acesta nu avem posibilitatea plăţilor respective şi trebuie asumate aceste lucruri", a mai spus ministrul Finanțelor. Majorarea cotei de TVA sau a impozitului pe venit nu sunt excluse În ce privește posibilitatea creșterii de noi taxe, ministrul Finanțelor a spus că nu doreşte să împovăreze şi mai mult mediul de afaceri şi că va face tot posibilul pentru a evita o majorare a cotei de TVA sau a impozitului pe venit. „Voi face tot posibilul sa construim bugetul anului 2025 fără majorare de cotă la TVA şi la impozitul pe venit. Vom vedea în luna ianuarie care este situaţia finală anuală cu deficitul, vom avea toate prognozele de cheltuieli pe fiecare ordonator principal de credite, vom încerca să ne încadrăm în această limită de 7% (deficit, n.r.), deşi este extrem de restrictivă. Nu îmi doresc să împovărez şi mai mult mediul de afaceri, nu ne dorim să împovărăm şi mai mult consumul. Vom face tot posibilul să evităm o astfel de măsură", a declarat ministrul Finanţelor. El a spus că atunci când guvernul va merge cu bugetul în Parlament, vor fi știute toate cifrele și modificările. Reorganizarea instituțiilor de stat, decisă de un departament condus de Ciolacu și Bolojan Ministrul Finanțelor a vorbit și despre reorganizarea instituțiilor statului. El a spus că nu crede că este nevoie de concedieri în masă, dar cu siguranță reorganizările instituționale (agenții și instituțiile statului) vor duce la reducerea numărului de personal. „Îmi doresc ca acest surplus de personal să fie absorbit de mediul privat, de aceea nu o facem de la o zi la alta. Un fenomen natural al plecării de bună voie ar trebui susținut și încurajat”, a spus Tánczos Barna. El a explicat că modul în care instituțiile statului vor fi reorganizate și comasate, regândite intră pe agenda unui departament care va fi condus premierul Marcel Ciolacu și președintele PNL Ilie Bolojan. „Eu salut inițiativa dânșilor de a conduce personal acest departament, de regândire a sistemului public, pentru că având în vedere a experienta dlui premier și determinarea dlui Bolojan, cu siguranță vor ieși soluții bune de reducere a aparatului de stat”, a spus Tánczos Barna. Departamentul își va începe activitatea în ianuarie, iar reducerea numărului de agenții sau autorități va fi decisă după ce vor fi analizate fiecare domeniu și instituție.