Premierul Marcel Ciolacu a anunţat marţi printr-o postare în limba engleză publicată doar pe reţeaua socială X că a mandatat autoritatea de reglementare a pieţei de telecom (ANCOM), să promoveze „activ” revizuirea reglementărilor internaţionale în materie de comunicaţii prin sateliţi ca urmare a rezultatelor „pozitive” ale testelor realizate în România de SpaceX – compania miliardarului american împreună cu Ministerul Apărării şi ANCOM.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat marţi printr-o postare în limba engleză publicată doar pe reţeaua socială X că a mandatat autoritatea de reglementare a pieţei de telecom (ANCOM), să promoveze „activ” revizuirea reglementărilor internaţionale în materie de comunicaţii prin sateliţi ca urmare a rezultatelor „pozitive” ale testelor realizate în România de SpaceX – compania miliardarului american împreună cu Ministerul Apărării şi ANCOM.

„În lumina rezultatelor pozitive ale primelor teste efectute la nivel mondial realizate de SpaceX în România. Guvernul României suportă pe deplin dezvoltarea noilor tehnologii satelitare NGSO şi a mandatat ANCOM să analizeze şi să promoveze activ revizuirea reglementărilor internaţionale curente”, a scris Ciolacu.

Premierul României nu a publicat mesajul şi în limba română, informaţia nefiind comunicată oficial de executiv sau de ANCOM.

Conform datelor din industrie SpaceX este cel mai avansat jucător global în testele privind noile standarde, care odată ce ar fi adoptate ar duce la o creştere semnificativă a capacităţii serviciilor de comunicaţii prin satelit, dar de modificarea standardelor va beneficia întreaga industrie, inclusiv jucătorii europeni activi în acest segment.

SpaceX susţine că modificarea standardelor ar putea duce la o creştere de 8 ori a capacităţii de comunicaţii a fiecărui satelit, ceea ce ar duce la o îmbunătăţire „dramatică” a calităţii serviciilor şi a acoperirii.

Conform datelor ANCOM compania lui Elon Musk este liderul pieţei de comunicaţii prin satelit din România, după numărul de clienţi. Potrivit ANCOM furnizarea de servicii de acces la internet de mare viteză prin satelit a accelerat imediat după ce pe piaţă a intrat, în martie 2022, compania lui Elon Musk – Starlink Internet Services.

La jumătatea anului 2023 numărul de conexiuni la internet prin satelit din România s-a triplat în raport cu 2019 – iar compania lui Musk a devenit lider de piaţă, devenind „principalul furnizor de servicii”, conform ANCOM, care nu oferă date exacte privind numărul de utilizatori.

În trecut mai multe detalii despre subiect au fost comunicate de vicepreşedintele ANCOM Pavel Popescu, care a şi oferit iniţial în premieră detalii despre subiect. El scria în urmă cu şase luni pe reţeaua LinkedIN: „Da, confirmăm! Suntem mândri să anunţăm că România este prima şi singura ţară din lume care desfăşoară studii privind reformarea regulilor EPFD, împreună cu #ANCOM, SpaceX şi Ministerul Apărării Naţionale.

Miza este competitivitatea globală în noua economie spaţială şi viitorul comunicaţiilor satelitare”.

Popescu făcuse referire la acest anunţ şi după o scurtă discuţie cu Elon Musk care a avut loc în SUA. „Am fost extrem de onorat să fiu prezentat aseară, de către Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, celui mai inteligent şi bogat om al planetei. Bogăţia lui Elon Musk nu constă doar în averea sa de 250 de miliarde de dolari, ci în echipele pe care le-a format şi realizările sale pentru umanitate.Obiectivul meu de aseară a fost unul clar: România. I-am explicat lui Elon de ce România este importantă pentru el şi de ce ar trebui să ne viziteze cât mai curând. Faptul că peste 300 de membri din echipa sa de la SpaceX, pe care am întâlnit-o aici în SUA, sunt conduşi de doi ingineri români care ne fac cinste şi contribuie la schimbările istorice din domeniul tehnologic a fost un alt argument pentru invitaţia mea.

Mai urmează o surpriză, însă aceasta va fi anunţată chiar de SpaceX, în curând. Rămâneţi pe fază!”, scrisese vicepreşedintele ANCOM pe reţeaua LinkedIN.

Ce a anunţat ANCOM despre testele cu SpaceX în octombrie 2024

ANCOM, Ministerul Apărării Naţionale şi SpaceX au efectuat primul test în condiţii reale pentru a demonstra că sistemele de sateliţi non-geostaţionari (NGSO) ai reţelei Starlink pot funcţiona fără a interfera cu reţelele de sateliţi geostaţionari (GSO), chiar şi cu limite relaxate de densitate a fluxului de putere (epfd). Datele colectate în urma testului vor fi transmise organismelor europene şi internaţionale relevante pentru a contribui la studiile în curs de desfăşurare şi care vor putea îmbunătăţi ulterior reglementările actuale privind spectrul alocat comunicaţiilor satelitare.

ANCOM participă şi contribuie activ la lucrările Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT). UIT este organismul ONU care, prin Conferinţa Mondială a Radiocomunicaţiilor (WRC), este responsabil pentru analiza şi, dacă este necesar, revizuirea Regulamentului radiocomunicaţiilor (RR), tratatul internaţional care reglementează alocarea orbitelor geostaţionare (GSO) şi utilizarea spectrului de frecvenţe radio aferent şi a celui alocat pentru comunicaţii prin sateliţi non-geostaţionari (NGSO).

Ultimul WRC a avut loc la Dubai la sfârşitul anului 2023. Printre multe decizii importante, WRC-23 a invitat „ITU-R să efectueze studii tehnice privind limitele epfd prevăzute în RR articolul 22, inclusiv limitele epfd prevăzute în RR articolul 22.5K, asigurând în continuare protecţia reţelelor geostaţionare FSS şi BSS, şi să prezinte rezultatele, fără implicaţii în zona de reglementare, peste 4 ani, în cadrul WRC-27”.

Limitele de densitate agregată a fluxului de putere echivalentă individuală (epfd) au fost elaborate şi convenite în urmă cu 25 de ani. Sistemele NGSO FSS care funcţionează în anumite benzi de frecvenţe trebuie să îndeplinească limitele epfd pentru a se asigura că nu provoacă interferenţe inacceptabile reţelelor GSO FSS şi BSS.

În urma invitaţiei WRC-23, UIT desfăşoară în prezent studii privind epfd, iar România a decis să se implice în aceste demersuri. România consideră că reducerea decalajului digital şi asigurarea conectivităţii necesită utilizarea în comun a sateliţilor de comunicaţii geostaţionari şi non-geostaţionari. Este important ca prin aceste demersuri să se stabilească dacă limitele epfd prevăzute în RR articolul 22 sunt adaptate noilor cerinţe crescânde de alocare, ţinând cont de faptul că trebuie asigurată o utilizare echilibrată şi eficientă a resurselor orbitale şi de spectru. La fel de importantă este adoptarea unui cadru de reglementare aliniat noilor realităţi, prin care să se asigure în continuare protecţia reţelelor geostaţionare, permiţând în acelaşi timp valorificarea întregului potenţial al reţelelor non-geostaţionare, aducând astfel un beneficiu direct utilizatorilor finali români şi globali.

În acest sens, ANCOM, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale şi SpaceX, a decis să-şi ofere contribuţia la studiile epfd în curs de desfăşurare prin intermediul unei campanii de testare în condiţii reale, pentru a demonstra protecţia reţelelor GSO în condiţiile unor limite mai relaxate pentru NGSO. Premergător testului, România a analizat istoria modului în care au fost stabilite limitele epfd în urmă cu 25 de ani. La acea vreme, administraţiile au convenit asupra unui criteriu de protecţie agregat de 10% pentru „creşterea indisponibilităţii” legăturilor GSO. A fost introdus conceptul de „măşti epfd” artificiale. Aceste măşti sunt limite specifice (în vigoare astăzi) care însă introduc ineficienţe ale spectrului, deoarece, de fapt, nu sunt necesare, fiind convenite pe baza unor compromisuri luate pentru a se asigura că vor funcţiona pentru sistemele teoretice non-geostaţionare studiate la acea vreme, dar care nu au devenit niciodată operaţionale. ANCOM consideră că un cadru de protecţie adecvat pentru reţelele geostaţionare include:

• un set complet de legături de referinţă geostaţionare reprezentând operaţiunile GSO moderne existente şi nu doar teoretice;
• criterii de protecţie convenite între operatorii ambelor sisteme.
Cu aceste două elemente fundamentale este posibil să fie testat orice sistem non-geostaţionar şi să fie verificată protecţia legăturilor de comunicaţii geostaţionare.

În baza acestor considerente, ANCOM a instalat în România, în perioada 23 – 24 iulie 2024, echipamente pentru un „test epfd” în condiţii reale, primul de acest fel din lume. Ministerul Apărării Naţionale a furnizat caracteristicile legăturilor de link-buget şi pragul de indisponibilitate C/N al unora dintre cele mai sensibile legături de comunicaţii din ţară în banda Ku. Criteriul de protecţie selectat pentru a asigura protecţia este cel convenit în urmă cu 25 de ani, şi anume o creştere agregată de 10% a indisponibilităţii serviciului. În plus, va fi testată şi o creştere de 3% a indisponibilităţii serviciului individual. SpaceX a efectuat simulări computerizate precise pentru a extrage parametrii operaţionali necesari atingerii marjelor de protecţie de 10% şi 3%:

• N_co: numărul de fascicule de cofrecvenţă (utilizată în partaj de către GSO şi NGSO) care transmit simultan la locul de încercare;
• Unghiul de evitare a GSO;
• Densitatea fluxului de putere la receptorul victimei (receptorului GSO).
Cu acordul ANCOM şi al Ministerului Apărării Naţionale, SpaceX, prin reţeaua de sateliţi Starlink, a fost autorizat să depăşească limitele actuale de densitate a fluxului de putere (epfd) şi să atingă parametrii operaţionali conveniţi pe o zonă restrânsă ca suprafaţă în jurul locului de testare, pentru o durată de cel puţin şase luni. Datele privind nivelul semnalului, al interferenţelor şi/sau al zgomotului sunt colectate prin intermediul unui analizor de spectru şi vor fi partajate într-o manieră transparentă între părţile implicate, ANCOM, SpaceX şi Ministerul Apărării Naţionale. Scopul este de a demonstra că reţeaua de sateliţi NGSO Starlink poate îndeplini criteriile de protecţie de 10% şi 3% pentru legăturile satelitare furnizate de Ministerul Apărării Naţionale prin intermediul reţelelor de sateliţi geostaţionari şi, prin urmare, le poate proteja în timp ce depăşeşte supravegheat limitele actuale de epfd.

Testul va simula o creştere potenţială a capacităţii reţelei Starlink în zona de testare de aproximativ 8 ori mai mult decât limitele actuale. Cu limite mai eficiente, toate sistemele NGSO vor putea oferi un serviciu mai bun cetăţenilor români în viitor, protejând în acelaşi timp serviciile GSO importante.

ANCOM va prezenta rezultatele testului în cadrul reuniunilor UIT la nivel european şi internaţional, ca parte a contribuţiei României la studiile în curs de desfăşurare privind epfd. Sperăm că această activitate va fi utilă pentru toate administraţiile implicate în acest demers important şi sperăm, de asemenea, să vedem multe teste similare în întreaga lume.