Situatia PNRR la final de 2024. Un lider USR dezvaluie reactia lui Marcel Ciolacu, când i-a zis ca România poate pierde munti de bani UE: „Era o discutie ca la cârciuma” VIDEO

Într-un interviu acordat Ziare.com, în cadrul emisiunii „Cu fața la alegători”, senatorul USR Cristian Ghinea a explicat situația din prezent a Planului Național de Redresare și Reziliență, detaliind ce măsuri întârziate ar putea să coste România o parte substanțială din tranșa a treia de fonduri care ar trebui să intre la buget . Totodată, politicianul s-a declarat optimist în ceea ce privește tranșa a patra, considerând că o serie de legi intrate în vigoare recent și altele aflate pe masa parlamentarilor sunt construite astfel încât să satisfacă jaloanele propuse Comisiei Europene. Una dintre problemele discutate în media în ultimul timp vizavi de PNRR ține de posibila pierdere a unui jalon de aproximativ 300 de milioane de euro în cazul în care plafonul de impozitare al microîntreprinderilor nu va fi coborât sub marja curentă de 500.000 de euro. Senatorul USR a explicat că, în textul inițial al jalonului nu a fost niciodată impusă o limită a acestui plafon și că ar fi putut fi evitată discuția despre micșorarea plafonului complet, dacă situația economică permitea, în ansamblu, păstrarea acestor repere fiscale. „Vreau să vă explic cum a decurs dialogul cu Marcel Ciolacu pe acest subiect. Când am ajuns la capitolul reforme fiscale mi s-a spus că eu am pus în PNRR reforme fiscale. Ce-am pus în PNRR? Ce-ai pus în PNRR? Era o discuție ca la cârciumă, când se enervase omul, habar nu avea ce era în PNRR, dar avea o opinie. Ads Reformele fiscale din PNRR însemnau că a fost o mare presiune pe noi atunci să spunem cum echilibrăm bugetul. Avem în primul rând reducerea cheltuierilor, care nu s-a făcut, apropo, trebuiau să aibă „spending review” pe toate ministerele acum. Era un vechi mecanism acolo care trebuia să funcționeze. Dacă nu reușim să echilibrăm bugetul, facem reforme fiscale – asta se aplică inclusiv la microîntreprinderi. Nu scrie un prag pentru microîntreprinderi în PNRR. Dacă scrie, eu mănânc hârtia aia. Tot am auzit această propagandă mincinoasă, „A pus Ghinea microîntreprinderi în PNRR”. Am pus reforme fiscale, care înseamnă și modificarea planului, în urma unei analize.” Gândirea de la momentul respectiv, explică Cristian Ghinea, a ținut de o negociere făcută cu premierul Florin Cîțu: „Noi avem niște avantaje fiscale, inclusiv pe microîntreprinderi. Dacă echilibrăm bugetul și, în urma analizei, nu mai e nevoie să luăm măsuri, nu ne luăm. Una este să negociezi o reformă fiscală cu un deficit de 3%, cum trebuia să fie, și altfel o faci când ai deficit de 9%. Este foarte simplu și i-am spus lui Marcel Ciolacu la un moment dat: „Dacă tu crezi că convingi românii că a crescut că am eu crescut taxele acum patru ani, spune-le chestia asta, că românii nu sunt proști. (...) Dacă era la deficitul bugetar 3%, nu mai creșteau niciun fel de taxe la 1 ianuarie. Fix așa și cu microîntreprinderile: ei au scăzut la 500.000 de euro fără să vorbească foarte clar cu Comisia Europeană. Ăia acum insistă să scadă și mai mult, dar asta pentru că ei sunt într-o poziție slabă de negociere. Dar dacă se duceau la Comisia Europeană și spuneau că suntem cu cheltuielile sub control, am scăzut deja pragul la micro, lăsați-ne în pace. Mergem mai departe.” Ads Ghinea a punctat, în acest context, că jalonul care făcea referire la modificarea pragului de impozitare stipula faptul că acesta trebuie să sufere schimbări doar în funcție de contextul economic. „Acum s-ar putea renegocia cu Comisia Europeană. Pentru că oricum, cei de la Comisie știu și ei că ce a promis Boloș în octombrie e apă de ploaie.” La nivel tehnic, spune politicianul, Planul Național Structural de reducere a deficitul a fost făcut în grabă, de fostul guvern, deși mai există state europene care nu au depus astfel de măsuri: „A fost așa, un fel de bățoșenie, hai să facem ceva”, a punctat tăios Cristian Ghinea. Acesta susține că planul de reducere a deficitului trebuie renegociat și în condițiile în care Comisia Europeană, explică dânsul, nu trebuia să accepte măsuri vagi și neinteligibile în cuprinsul documentului trimis la Bruxelles. „Nu poți să accepți că îți trimite unul un plan zicând „reforme fiscale”. Reformă fiscală în sine nu înseamnă nimic”. În contextul anului electoral, Coaliția PSD - PNL a introdus în negocierile cu Bruxelles-ul măsuri echivoce, pentru a evita scriptic scenariul creșterii taxelor, sugerează Ghinea. Iar plafonul de impozitare a microîntreprinderilor este o componentă minimală a unei probleme de ansamblu a stabilității macro-bugetare. „Au negociat planul în condițiile în care spuneau în cameră „Creștem noi taxele, dar asta nu punem în scris”. Păi asta nu e negociere serioasă.” Ads Ce se va întâmpla cu următoarele tranșe de fonduri care ar trebui să intre în România prin PNRR: Probleme mari cu tranșa a treia În legătură cu tranșa a treia, în valoare totală de 2,7 miliarde de euro, aceasta a fost deja scăzută pe parcursul anului 2024 în contextul suspendării temporare a sumei de peste 1 miliard de euro din cauză că nu a fost operaționalizată super-agenția AMEPIP, nu a fost demarat în condițiile discutate inițial metroul din Cluj-Napoca, pe lângă problema plafoanelor de impozitare a microîntreprinderilor, detaliată mai sus. Cu toate acestea, mai există o sumă de reforme care nu au fost soluționate pentru ca restul de bani să fie livrați. „Situația este foarte proastă pe reforme. Mai au din tranșa trei povestea cu pensiile speciale, care acum s-a redeschis, prin decizia CCR . Și eu nu cumpăr ideea că CCR-ul este un organism independent. Îmi pare rău. CCR-ul este plin de PSD-iști și PNL-iști. Noi ne facem că dăm niște legi, după care șase luni mai târziu vine CCR-ul și le respinge. (...) CCR a omorât de tot tranșa a treia cu jalonul pe pensii speciale , pentru că oricum cei din Comisia Europeană au acceptat foarte greu această formulă cu supraimpozitarea pensiilor speciale. Soluția onestă era să le taie de tot pe cele care se pot tăia, pensiile militarilor să fie recalculate în funcție de venitul net pe 30 de ani, și atunci cei mai mulți pensionari rămâneau cu pensia actuală sau chiar creștea pensia – apropo de uriașa manipulare cu rezerviștii care a fost făcută și dusă împotriva USR.” Ads Cristian Ghinea a lămurit faptul că propunerea inițială legată de pensiile rezerviștilor se referea la salariul net primit de aceștia timp de 30 de ani. „Cei mai mulți, repet, 90% dintre ei ieșeau chiar în avantaj, unul mic, nu mare, în schimb pierdea șefia care și-a dat în funcție sporuri în ultimele șase luni. A fost o mare porcărie făcută de PSD ca să asmută pensionarii militari împotriva USR. Uite că s-a întors și împotriva lor acum.” Despre cea de-a treia tranșă, așadar, în sensul banilor pierduți deja de România, senatorul recunoaște că nu știe cum se poate recupera în acest punct. „Să ne explice cei care ne-au adus aici, inclusiv cu amicii lor de la CCR, care i-au salvat de democrație, acum la alegeri.” Tranșa a patra din PNRR: Codul Silvic , Codul Urbanistic și Legea Salarizării Unice ar putea să ne asigure fondurile rămase în 2025 Tranșa a patra, explică senatorul USR, stă mai bine. „Tocmai am făcut un lucru bun, noi toți, înainte de a nu face guvernare, am trecut Codul Silvic în Parlament. Mai este un pas cu Codul Urbanismului, că și acolo guvernul a făcut un proiect bun. Astea sunt jaloane din PNRR, care ar merge la tranșa patru.” Problema, explică Cristian Ghinea, este că Laura Vicol , fosta deputată PSD și președinte al Comisiei Juridice la momentul respectiv, a adus o serie de amendamente „horror” la Codul Urbanismului. „Le-am spus PSD-știlor, dacă a plecat doamna Vicol, că e puțin ocupată cu Nordisul, să renunțe la acele amendamente că riscă să piardă bani din nou din PNRR. Deci pentru tranșa patru sunt mai optimist, dacă se muncește la ea și există presiune din Parlament. Și aici fac o promisiune publică: Vom vota toate reformele necesare pentru Tranșele 4 și 5 din PNRR în Parlament. Nu se pune problema ca USR-ul să nu voteze.” Ads Cu toate acestea, Ghinea a atras atenția că există încă probleme cu legislația salarizării unitare în sistemul public. „Acolo dacă se va veni cu ideea că venim noi și, sub masca legislației salarizării unitare, mărim toate salariile din sectorul bugetar, se va bloca din nou și tranșa patru. Dar marea bubă să știți că este la investiții deja. Și asta este vestea proastă. Eu cred că, dacă ar exista o prelungire a PNRR-ului la nivel european, atunci suntem bine, Din păcate nu există apetență la nivel european pentru o prelungire.” Acesta a punctat astfel, că dacă vor exista investiții care nu vor fi finalizate la timp, noul Guvern riscă să se vadă în situația de a le tăia înainte să poată aduce rezultate concrete. „Cauza este că am conduși de incompetenți, fiindcă au tot întârziat licitările și așa mai departe, și o să avem de suferit. Dar nu prea văd soluții, pentru că, din păcate, cei de la Bruxelles zic că Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă. Dacă nu ai fost în stare să-i cheltui, asta este, ducem banii spre alte domenii, mai ales că există o uriașă nevoie pentru industria de apărare, pentru microcipuri. Au ce să facă cu banii, ca să zic așa.” Puteți urmări întreaga discuție, care atacă atât situația PNRR, cât și proiectul de buget pentru 2025 și retragerea USR de la guvernare, urmărind interviul de mai jos: