Solutia inevitabila dupa alegerile parlamentare. Ramâne Ciolacu premier?

Pe cât de complicată va fi structura viitorului parlament, pe atât de restrânsă, aparent paradoxal, este plaja soluțiilor de guvernare. Avem un bloc proeuropean de 55% și un bloc extremist de 32%, iar redistribuirea voturilor celor rămași sub prag se va duce proporțional. Rezultate parlamentare 2024 – numărătoarea voturilor în timp real Alegerile parlamentare din România, în presa străină: Social-democrații sunt în frunte, dar extrema dreaptă e în creștere Rezultate Parlamentare 2024: Cine a câștigat în județe – PSD e campion. Unde s-au impus AUR sau USR Teoretic, sigur că un partid suveranist poate trăda blocul și un partid proeuropean sau mai multe pot face pactul cu diavolul pentru guvernare, însă un asemenea pact ar însemna discreditarea externă totală, cu consecințe de maximă gravitate inclusiv asupra guvernării. ADVERTISING Guvern minoritar ar fi o nebunie, o sinucidere politică pentru cine ar accepta și fără nicio sansă de a realiza ceva în afara de haos. Teoretic, ar fi posibilă și majoritate PSD - PNL- UDMR minorități, puțin peste 50% după redistribuire, deci cu USR în Opoziție. Dar ar fi o majoritate fragilă, iar USR ar fi prea slab singur în opozitia dominată de extremiști pentru a puncta substanțial. Deci singura soluție realistă este un guvern de uniune națională care să cuprindă toate forțele politice nonextremiste, mai mult sau mai puțin proeuropene, adică PSD-PNL-USR-UDMR minorități. Cine va refuza, după cum iresponsabil propune cel care nu a fost capabil să facă liste liberale pentru diaspora, va fi demonizat că împinge țara în brațele extremismului. O asemenea coaliție largă, de forțe care în general nu cad de acord nici dacă zăpada e albă și rece sau nu, va fi un coșmar, nu va reuși nicio reformă, cel mult putem spera la o administrare decentă a țării. Soluția salvatoare ar fi să nu se piardă în detalii ideologice, ci să fixeze prin consens câteva domenii cheie și câteva măsuri de bază, de exemplu - fiscalitate, sănătate, educație, după cum propunea într-un interviu din campania prezidențială pentru SpotMedia.ro Kelemen Hunor. Extremiștii în Opoziție vor fi ca peștele în apă și vor valorifica fiecare eșec sau măsură impopulară. Singurul noroc este că AUR, SOS și POT sunt concurente, cu interese divergente, Simion trage spre mainstream și legitimare pe model Meloni, Şoşoacă mizează pe radicalizare, pare că se detestă și personal între ei. Deci vor eroda nu doar Puterea, ci se vor eroda și între ei. Este și unul dintre motivele pentru care, chiar cu Georgescu la Cotroceni, extremiștii nu vor forța intrarea la guvernare, posibilă doar ca minoritari și în care s-ar face țăndări în foarte scurt timp. Cu siguranță că într-o asemenea formulă de uniune națională PSD va revendica șefia guvernării, pentru că de la președinție și-au luat gândul. Teoretic sigur că noul președinte, oricare ar fi el, poate face o altă propunere, dar în dinamica unui guvern, mai ales unul atât de complicat, e greu să se impună premierul unui partid mic. Cine să fie premierul PSD? O întrebare interesantă. Probabil că Marcel Ciolacu va lupta pentru supraviețuire mizând pe faptul că partidul experimentat, căruia numai ce i-a trecut racheta balistică pe la ureche, nu se va pune pe reglări de conturi într-un moment cheie riscând astfel să piardă funcția de premier. Pe de altă parte, persoana lui Marcel Ciolacu, cu tot pasivul acumulat la guvernare și în campanie, ca învins încă din primul tur, ar putea îngreuna mult misiunea formării unui nou guvern. Dar schimbarea persoanei premierului ar însemna declanșarea în PSD a luptei pentru putere internă, cu efecte inclusiv asupra stabilității unei guvernări care numai stabila nu se anunță. Cât de curând vom vedea dacă Marcel Ciolacu, încă premier, va face primele mișcări în care să se manifeste ca lider de facto al zonei proeuropene. În rest ar mai fi de făcut câteva precizări la o primă citire a rezultatelor: 1.Ce efecte va avea votul de la parlamentare asupra turului al doilea al prezidențialelor rămâne de analizat după decizia CCR din această seară. Fapt este că diferența între votul extremiștilor din urmă cu două duminici, 36%, și cel din 1 decembrie, 32%, arată că aceia care pot fi suspectați de o alegere în necunoștință de cauză sunt foarte puțini, cam 4 procente. Oamenii au știut ce votat. Întrebarea este dacă acea diferență este alcătuită din cei induși în eroare sau cei din bazinele PSD și PNL care au optat din start pentru Georgescu. 2. Ilie Bolojan și-a salvat partidul într-o săptămână cu un efort uriaș. A fost șansa fantastică a unui PNL care altfel se prăbușea la procent cu o cifră și ar trebui să fie conștient de asta. 3. UDMR nu numai că a trecut pragul, dar are 6,5% pe o prezență uriașă la vot și în condițiile în care nu cred că mai poate suspecta cineva că s-a donat vreun vot. Asta înseamna nu numai că maghiarii s-au mobilizat extrem de bine, ceea ce a fost vizibil la prezențele din Harghita - Covasna, ci și că au existat destui români care au ales formațiunea maghiară.