Taxa pe construcţii speciale (taxa pe stâlp) – cea mai controversată măsură din Ordonanţa austerităţii publicată duminică în transparenţa decizională de Ministerul Finanţelor – prin care se impune un impozit de 1,5% din valoarea acestor construcţii, loveşte în plin în investiţiile eoliene, fotovoltaice, off-shore, on-shore inclusiv proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. “Taxa pe stâlp,[...]

Taxa pe construcţii speciale (taxa pe stâlp) – cea mai controversată măsură din Ordonanţa austerităţii publicată duminică în transparenţa decizională de Ministerul Finanţelor – prin care se impune un impozit de 1,5% din valoarea acestor construcţii, loveşte în plin în investiţiile eoliene, fotovoltaice, off-shore, on-shore inclusiv proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.

“Taxa pe stâlp, referitoare la grupa 1 din Catalogul privind clasificareaşi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, vizează,în principal, construcţii speciale utilizateîn diverse activităţi economice. Aceastămăsurăfiscalăimpacteazăşi proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petromşi Romgaz, care implicăinfrastructuri esenţiale pentru extracţiaşi procesarea gazelor naturale din platoul continental al Mării Negre. Majoritatea acestor infrastructuri seîncadreazăîn categoria construcţiilor speciale, fiind astfel supuse taxei de 1,5%”, spune Daniela Mândru, analist al Swiss Capital – cea mai mare casă de brokeraj de la Bursa de Valori.

Potrivit proiectului de ordonanţă, impozitul pe construcţii se calculeazăprin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existenteîn patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datoreazăimpozit pe clădiri.“Asupra valorii construcţiilor”este o exprimare neclară şi confuză. Ce fel de valoare? Contabilă, valoarea pieţei?

Daniela Mândru spune că infrastructurile incluse în proiectul Neptun Deep care ar putea intra sub incidenţa acestei taxe includ conductele submarineşi reţelele de transport gaze, considerate construcţii speciale. De asemenea, platformele de forajşi extracţie offshore, dacăsunt înregistrate contabil ca construcţii fixeşi nu ca echipamente mobile, ar putea fi impozitate. Staţiile onshore utilizate pentru procesareaşi distribuţia gazelor naturale sunt alte componente ale proiectului care seîncadreazăîn aceastăcategorie.

Daniela Mândru notează că un aspect important de reţinut este căplatformele offshore, deşi clasificate ca fiind construcţii speciale, pot fi exceptate de la taxădacăsunt considerate echipamente tehnologice mobileînînregistrările contabile. Aceastădistincţie poate influenţa semnificativ povara fiscalăasupra proiectului.

“Pentru a atenua impactul acestei taxe, existămai multe soluţii posibile. O clasificare contabilăoptimizatăar putea exclude anumite componente, precum echipamentele tehnologice mobile, din categoria construcţiilor speciale, reducând astfel baza de impozitare. De asemenea, dat fiind caracterul strategic al proiectului pentru securitatea energeticăa României, guvernul ar putea analiza posibilitatea exceptării acestor tipuri de investiţii de la taxa pe stâlp. O altăopţiune este integrarea costurilor generate de taxăîn preţul final al gazelor naturale, ceea ce ar transfera parţial povara fiscalăasupra consumatorilor finali”. Ea menţionează însă că cel mai important aspect este legea offshore care stipulează ce regim fiscal se aplică pe toată perioada derulării acordurilor petroliere, respectiv cel de data de 1 ianuarie 2023, când nu exista impozit pe construcţii

Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrolşi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii ar urma să fie cele mai afectate de taxa pe stâlp dată fiind valoarea foarte mare a construcţiilor speciale deţinute de astfel de firme.

Taxa pe stâlp, introdusăîn 2014 de guvernul Ponta, a fost eliminatăîn 2017 din mai multe motive legate de impactul negativ asupra economieişi competitivităţii companiilor. Printre motivele principale care au condus la anularea acestei taxe se numără:

Povara fiscalăexcesivăasupra companiilor

Taxa afecta în special companiile cu investiţii semnificativeîn infrastructurăşi active fixe, cum ar fi cele din energie, telecomunicaţii, agriculturăşi industrie. Costurile ridicate au redus competitivitatea acestor companii pe piaţa internăşi externă.

Descurajarea investiţiilor

Taxa pe stâlp a fost perceputăca o piedicăîn atragerea de investiţii străineşiîn stimularea investiţiilor interne. Impozitarea suplimentarăa construcţiilor speciale a diminuat profitabilitatea proiectelorşi a descurajat dezvoltarea infrastructurii strategice.

Impact negativ asupra economiei

Companiile au transferat parţial costurile generate de taxăcătre consumatori, prin creşterea preţurilor la produseşi servicii, ceea ce a afectat consumulşi a generat presiuni inflaţioniste.

Ineficienţa fiscală

Deşi a fost introdusăca o măsurăpentru creşterea veniturilor bugetare, efectele adverse asupra economiei au diminuat impactul pozitiv pe termen lung. Taxa a fost văzutăca un impozit care penalizeazădezvoltarea economicăşi investiţiile productive.

Critici din partea mediului de afaceri

Asociaţiile de afacerişi investitori au criticat taxa pe stâlp pentru caracterul său regresivşi discriminatoriu, solicitând eliminarea acesteia pentru aîmbunătăţi climatul investiţional din România.

Eliminarea taxei în 2017 a fost justificatăde guvernul de atunci prin necesitatea de a stimula mediul de afacerişi de aîncuraja investiţiileîn sectoare-cheie ale economiei.