Geoana spune povestea familiei sale. „Bunica nu ştia sa citeasca. Tata avea doua joburi. Prinşi între razboaie ne-au dat la facultate”

Mircea Geoană , candidatul independent la alegerile prezidențiale 2024, a dezvăluit, într-un interviu acordat lui Mihai Gâdea, pentru Antena 3 CNN, povestea familiei sale. Aflat la casa părintească din comuna Mischii, el a oferit detalii despre bunicii şi părinţii săi care, deşi au avut două joburi şi au fost prinşi între războaie, au reuşit să-şi împlinească visul de a-şi vedea copii mari şi educați cu facultate.„E inima Olteniei aici. Bunica, Gica s-a născut aici, în familia Ieparu. Îmi spunea părintele, care știe totul despre comună și cine s-a născut și cine a murit, că în prima pomenire în documentele comunei la 1805, bunica s-a măritat cu Constantin Geoană, mecanic de locomotivă la depou la CFR, la calea ferată și au avut doi copii, pe tata și pe sora. S-au prăpădit amândoi. Iar a bătrână era aprigă, că toate oltencele și ca toate bunicele. Erau cred că șase fraţii şi surori. Cei doi frați, băieții mari, au murit pe front, au rămas doar fetele și într-un fel de aici ne tragem, ăsta e pământul, de unde ne tragem și de asta am neapărat să venim să se vadă de unde plecat povestea familiei.Aici este casa unde s-a născut a bătrână și care după ce s-a măritat cu Constantin a donat casa unei verișoare. Acum suntem, practic, în casa nepotului, deci e un fel de vâr de al 3-lea, de-al 4-lea cu mine.A dat-o în familie mai departe pentru că s-a mutat în Craiova, pe strada Buciumului lângă regimentul stat cu fata lui și cu ginerele lui.Eu cred că am făcut drumul București-Craiova și zona asta mai mult decât orice alt drum din lume. Toată copilăria am făcut-o în Oltenia, la Craiova, aici. Ai mei mă "plantau" când începea vacanța și mă luau când se termina vacanța. Jucam fotbal în picioarele goale. Am mulți prieteni care sunt din vremea respectivă.„Pe partea mamei, care ei sunt din Craiova, a bătrână nu ştia să citească. Bătrânul având abonament pe CFR, avea liber pe CFR și a bătrână citea ziarul invers.Deci, un mecanic de locomotivă cu a bătrână au ținut doi copii la facultate. L-a trimis pe tata la construcții la București, a făcut facultatea și trimitea cu mecanicul de locomotivă mâncare pentru ăla micul care stătea la un croitor undeva în Bariera Vergului.Pe partea mamei, în schimb, care erau din Craiova e o poveste diferită. Îmi aduc aminte de străbunica-mea din partea mamei, care a fost prima femeie învățător din Craiova, undeva în jur de 1900-1900 și ceva.A murit săraca, bunica Angela pe partea mamei, a murit de cancer la sân. Şi maică-mea a avut cancer la sân, a supraviețuit și într-un fel și fundația pe care a început-o Mihaela e legată de povestea asta de familie.Cred că fiecare dintre noi, indiferent de țară, indiferent de geografie, avem un vis să ca generația următoare să o ducă mai bine. Cred că asta e, de fapt, generația, visul american, visul românesc: copiii trebuie să o ducă mai bine decât ai dus-o tu", a mai spus Mircea Geoană.„Bunica nu ştia să citească. Tata avea două joburi. Prinşi între războaie ne-au dat la facultate"„Pe ăl bătrân și pe a bătrână îi țin minte atât de mult, cum el muncea două joburi. Era mecanic de locomotivă și m-a suit pe locomotiva cu abur. Ce amintire frumoasă! Luau cu lopata "inima lui Stalin" aşa se numea cărbunele de aici și arunca un cuptor. Era pe vremea când era o cisternă de asta de apă pe marginea căii ferate ca să creeze apă pentru aburi și să miște lucrurile. Dar a muncit toată viața. Avea un atelier de tâmplărie, repara acoperișurile și tot ce însemna în casă.Muncea practic două joburi. Un job complet la calea ferată şi unul după. A făcut două case pentru copii, pentru tata și pentru sora sa, Nuţi. I-a ținut la facultate pe amândoi și practic dintr-o leafă de om între războaie a putut să-și facă visul lui, să-și vadă copiii mergând mai departe. Și fără ei nu eram nici eu unde sunt", a spus Mircea Geoană, într-un interviu acordat pentru Antena 3 CNN.&amp;times

Geoana spune povestea familiei sale. „Bunica nu ştia sa citeasca. Tata avea doua joburi. Prinşi între razboaie ne-au dat la facultate”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ