Panorama cu ALP. România infestata de capusele de partid si întrebarea zilei: e Geoana „prostanac” sau „prostalau”?

Bine v-am băgat capul pe ușa electronică. Sunt Andrei Luca Popescu (ALP), jurnalist și redactor-șef adjunct la Panorama. Acesta este newsletter-ul săptămânal „Panorama cu ALP”, la care vă invităm să vă abonați gratuit, pentru a-l primi direct pe email.Vorbim azi despre marea problemă a căpușării instituțiilor de stat cu oameni fideli de partid, când mai mereu prima grijă e arondarea politică și statul de drepți în fața liderilor guvernării, și abia apoi competențele. Cele mai recente spectacole au fost la BNR și la CNA. Apoi, ne înfigem cu nerv în scandalul zilei: Mircea Geoană răspunde unei investigații jurnalistice care încearcă să-l lipească de Rusia cu un atac la persoana jurnalistului, vânturând fake news și insinuări aberante. Tot mai des, domnia sa pare că dorește să evolueze de la diminutivul „prostănac” la augmentativul „prostălău”. România infestată de căpușele de partid și de stat Peștele de la cap se împute. Trimișii liderilor României în instituțiile de stat sunt după chipul și asemănarea lor. Foto: George Călin/Inquam. Nu mai e o surpriză pentru nimeni că instituțiile de stat din România sunt infestate de oamenii partidelor care dețin guvernarea, iar cei puși la conducere sunt de cele mai multe ori niște fideli de partid, dacă nu niște biete marionete care răspund „cât de sus” înainte să apuce să zică mai marii de la partid „sari”. Sub ei, la firul ierbii, triumfă vechiul sistem comunist „PCR”: pile, cunoștințe, relații.Abonează-te la newsletter, ca să nu uiți de noi!Sunt de acord cu Termenii și condițiile .Spectacolul de zilele trecute, când Parlamentul a votat primenirea conducerii unor instituții cu greutate, precum Banca Națională a României sau Consiliul Național al Audiovizualului, mi-a readus în prim-plan această realitate. O să ziceți că e firesc. Fiecare partid parlamentar vrea să aibă omul lui de încredere la vârful unei instituții. Așa e peste tot, iar sistemul „PCR” funcționează și în mediul privat, nu doar la stat. Totuși, parcă în România mai mereu competența vine pe locul doi după loialitatea față de partid, în aceste cazuri. La BNR, trecem peste mumificarea în funcție a guvernatorului Mugur Isărescu, care e dincolo de vremelnicele jocuri de partid cu funcțiile politice. Omul pare plantat acolo de o civilizație extraterestră, care a uitat să mai revină pe Pământ, de 35 de ani. Dar numirea senatoarei PNL Robertei Anastase, eterna membră de partid, în Consiliul de Administrație al BNR n-are cum să nu te ducă cu gândul la un nou moment Viorica Dăncilă, care fusese împlântată de PSD pe un salariu bun la BNR, să-l consilieze pe Isărescu în „sustenabilitate și energie verde”. Acum, are și PNL momentul său Dăncilă-BNR: o doamnă neconflictuală, cu competențe incerte, ajunge să aibă un cuvânt de spus în politica monetară și economică a României.S-au făcut și alte rotații de cadre în Consiliul de Administrație al BNR. Economista Aura Socol, soția strategului economic al PSD Cristian Socol, a plecat de la ASF și a ajuns la BNR. Senatorul PNL Alexandru Nazare, om din vechiul PDL, ca și Roberta Anastase, răsare în ultimii ani în cele mai diverse funcții publice, propus de liberali: a fost și ministru la Finanțe, a negociat pentru Guvernul Cîțu înființarea unui centru european de securitate cibernetică la București, acum a ajuns la BNR. Înainte să plece acasă (sau „acase”, cum ar zice unii oameni răi), președintele Klaus Iohannis și-a mai răsplătit niște consilieri. Nu i-a mai cocoțat miniștri, cum a făcut cu Ligia Deca la Educație. Pe economistul Cosmin Marinescu, care lucrează cu PNL de 15 ani, încă de pe vremea lui Crin Antonescu, l-a trimis la BNR, în Consiliu. Danei Bârsan, consiliera sa pe comunicare publică (nu mă întrebați care comunicare), i s-a găsit loc în Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Și ea este, de vreo 20 de ani, un om de partid al PNL. Supleant pentru dumneaei este o altă doamnă, tot de la Cotroceni, tot de la PNL: Cristiana Manciu. Dacă numele de familie vă rezonează, e pentru că și la PNL se lucrează în familie. Andi Manciu, fost jurnalist, a trecut în căruța comunicării PNL, pe care a zguduit-o puternic în timpul pandemiei, fiind cel pus de guvernul Cîțu să coordoneze misteriosul „Grup de comunicare strategică”, în realitate o adunătură de reprezentanți ai structurilor militarizate și de ordine din România. Și PSD a schimbat din gardă la CNA. Lia Olguța Vasilescu și-a parașutat viceprimarul de la Craiova, pe Lucian Dindirică, în forul care trebuie să dicteze cât de corecte sunt televiziunile. De altfel, familia Dindirică are mari competențe în televiziune. Soția Anca Dindirică e membră în Consiliul de Administrație al TVR, tot din partea PSD, și fostă șefă a studioului teritorial de la Craiova al televiziunii publice. Dindiricii sunt, deci, fierți pe domeniu, iar soțul va veghea, desigur, și la buna-credință audiovizuală a soției, realizatoare TV.Surpriza supremă a venit însă de la Guvern. Din trimis al Preafericitului Daniel în comunicarea Patriarhiei cu presa, Vasile Bănescu a ajuns trimisul nefericitului Marcel Ciolacu, în CNA. Acest teolog care, din postura de comunicator cu presa al Sfintei Biserici întocmea la un moment dat liste negre cu jurnaliștii „neprieteni”, care nu mai beneficiau de acces la fluxul de informații oficial al BOR, a ajuns să împartă dreptatea în audiovizual. Una dintre vocile conservatoare și înalt moralizatoare din viața publică, Bănescu ajunge acum într-un for eminamente laic, reprezentant al unui premier PSD. Aici, trebuie să vegheze la respectarea legii, nu a moralei sau credinței, și are la dispoziție sancțiuni, de la amenzi la interdicții. Dacă îți lași mintea să zburde un pic, parcă miroase un pic a distopie ultraconservatoare de tip „Handmaid’s Tale”, unde supravegherea se poate transforma ușor în cenzură. Ce e atât de rău în asta? Dacă legea a făcut ca aceste instituții să fie controlate politic la vârf, ce să facă partidele, dacă nu să-și planteze acolo oameni de încredere? Este un cerc vicios și viciat. Nu doar procesul de selecție a „cadrelor” este corupt moral, rareori bazat pe merite și competențe, ci în primul rând o ruletă a sistemului „PCR”. Ci și oamenii care vin din spate, din interiorul sau exteriorul partidelor, sunt după chipul și asemănarea morală a oamenilor care conduc aceste partide.Mi-am adus aminte de o discuție cu expertul în administrație publică Sorin Ioniță, pe care am purtat-o când ne-am întrebat, la Panorama, cum au ajuns bulgarii să-și facă guvern cu oameni de Harvard, iar la București domină produsele politice ale școlilor de cadre ale serviciilor secrete și armatei. Iată ce spunea el și mi se pare imaginea perfectă a selecției naturale în sistemul de partid și de stat românesc: „În România, există o masă critică de șmecheri cu tot felul de elemente ‘fake’ în carieră. Ei recrutează mai departe și atunci problema în partidele mari este selectarea de cadre. Dacă masa cadrelor selectate este la acest nivel, nu doar mediocri intelectual, dar și cu un anume tip de carieră și aspirații, bazată pe șmechereli, e normal că de acolo se aleg și când ajung la putere, în executiv. Nu doar că resping alt tip de oameni, dar nici aceștia nu se duc spre ei. Nu vrei să stai în acel mediu în care ei sunt dominanta, nu excepția”. Recomandările lui ALP Libanul, de la Elveția Orientului la teatrul unui nou războiIsraelul a pus focul pe Liban, pentru a scoate din priză mașinăria de război și terorism a Hezbollah. Viața în Liban era un coșmar și fără atacurile israeliene. Cum a ajuns țăndări această țară vestită în Orientul Mijlociu pentru „neutralitatea” față de minoritățile religioase, pentru evoluția economiei și educației? Cristina Dobreanu și Alexandra Albu povestesc totul într-o analiză care îmbină istoria cu agitația prezentului. Știința din spatele ploii, dincolo de isteria Ashley „Minciclonul”, cum i-am zis noi în redacție, a născut pentru unii întrebarea câtă bază mai punem în prognozele meteo. Pe cea cu câtă bază ne mai punem în presă, care se comportă tot mai des ca o cocotă isterică, nu o mai aducem în discuție, că ne deprimăm. Dana Mischie a vorbit cu un climatolog care arată câte calcule și cunoaștere implică să zici că mâine plouă. Iar ce au greșit meteorologii acum a fost că au zis că va ploua mai mult decât a dorit natura să plouă. În rest, „ciclonul Ashley” a fost opera jenantă a unor jurnaliști. Fără vize în SUA, dincolo de triumfalismul de la BucureștiEliminarea vizelor de SUA pentru români pare un episod similar cu intrarea în Schengen. Autoritățile române au terminat deja dușul cu șampanie, iar Statuia Libertății nici n-a apucat să-și dezgolească umărul. Tehnic, suntem gata, stăm bine. Așa eram și cu Schengenul. Doar că decizia e una politică, ține de un calendar tehnic și mai ales electoral al americanilor. Deci, mai durează. Alexandra Albu ne arată că degeaba „îndeplinim” și bifăm triumfal, că tot prin 2025 aflăm ce și cum. Ultimul tren pentru a salva economia Mihai Gongoroi scrie despre schița reformei fiscale de care are nevoie România după alegeri, dacă vrem ca economia să nu se ducă total în crăci. Deficitul bugetar va sări de 7% în 2024, iar guvernul trebuie să convingă Comisia Europeană cu un plan credibil de redresare. Problema? În România vin cele mai importante alegeri, la finalul anului, iar reforma fiscală o să ne doară pe toți. Puterea brandului în hainele la kilogram Piața hainelor second hand s-a schimbat radical. Nu mai simți că te îmbraci de la ajutoare, împins de nevoie, nu din propria opțiune. Acum, hainele SH au ajuns un „statement” la care se înghesuie și colecționarii, și cei care caută să rupă tiparele fast fashion, de tip Zara-H&amp;M. Iar unii și-au făcut afaceri mai mici sau mai mari pe valul acestui trend, ne scrie Cristina Suliman . Infograficul Panorama O radiografie a diasporei din 30 de ani de după 1990 ne arată când și la ce vârste au plecat cei mai mulți români definitiv din țară. Județe precum Timiș, Satu Mare, Sibiu, dar și Municipiul București sunt în topul plecărilor definitive din țară, ca procent din populație. Mai multe detalii găsiți în infograficul făcut de Edit Gyenge . Dacă tăceai, deștept rămâneai: Mircea Geoană Foto: Sabin Cîrstoveanu/Inquam. Sunt extrem de rare ocaziile în care un om de bună credință ar trebui să fie de acord cu Ion Iliescu. Botezul acestuia pentru Mircea Geoană – „prostănac” – e una dintre ele. Iar în această campanie electorală, fostul adjunct al șefului NATO dă toate semnele că dorește să evolueze de la diminutiv la augmentativul „prostălău”. Nu m-am legat până acum de derapajele sale, fie că i-a urat sănătate Regelui Mihai (mie mi s-a părut doar un nefericit reflex verbal băbesc, de tipul „Doamne ajută”), nici când l-a atacat complet gratuit la starea de sănătate pe Traian Băsescu. Acum, însă, Geoană atacă un jurnalist cu o bună reputație și – mai grav și prostește – o face cu falsuri și insinuări jenante. Îndrăznesc să spun că investigația Context despre presupusele legături prin contaminare ale lui Geoană cu Rusia nu e cel mai fericit pachet. Astfel de alăturări de fapte care adunate împreună dau bine la cadru, dar nu au legătură directă unele cu altele, sunt riscante. E tare ușor să le încadrezi într-o fereastră de timp și să zici – iată. Geoană l-a avut la un moment dat șef de campanie (și aici ar fi marea bubă de fapt – ce campanie politică îți faci tu când ești în conducerea NATO?) pe sulfurosul fost liberal și afacerist Rareș Mănescu , iar asta ar trebui să fie îndeajuns de compromițător. De aici, că Mănescu și-a făcut o firmă cu un afacerist rus, care de fapt era în particular și un feroce propagandist anti-Ucraina, care mai avea afaceri cu nu știu cine, dar firma a fost făcută când Mănescu deja pleca de la Geoană, dar stai așa, că de fapt Mănescu plănuia mai de mult afacerea cu rusul… Se cam deșiră ața. Ce avem de fapt este o investigație despre Rareș Mănescu și legăturile sale cu Rusia și mai puțin despre Mircea Geoană, dacă e să fim corecți. Și totuși. Prima ta reacție de candidat la prezidențiale, de om politic, de mare expert în diplomație, e să ieși și să îl ataci pe jurnalistul Attila Biro, co-autor și fondatorul Context, ventilând un fake news grosolan , cum că acesta „e acuzat” (nu-l acuză nimeni, decât niște siteuri-fantomă) în Bulgaria că ar fi fost implicat, alături de alți jurnaliști, în presupusa tentativă de asasinat a unui controversat procuror general bulgar. Păi, nu avea dreptate Ion Iliescu? Mai mult, cât de praf trebuie să fii, ca să susții că investigația a fost făcută „sub oblăduirea și finanțarea oligarhului Hodorkovski”, doar pentru că la autori e trecută și entitatea de investigații Dossier Center, finanțată într-adevăr de rusul aflat în exil? Când Context.ro este finanțat transparent din granturi ale unor entități prestigioase din UE și SUA, dar mai ales face parte din cea mai tare rețea internațională de jurnalism de investigație – OCCRP , tu ieși ca ultima șoșoacă, cu insinuări de tipul „lasă că știm noi cine vă dă banii”? Mai ales că Hodorkovski e genul ăla de oligarh rus care a fugit din Rusia ca să scape de Putin, după ce acesta l-a băgat la închisoare? E tare greu să-i lipești credibil de frunte lui Geoană acuzația că e un pion rus, după ce a stat ca număr doi în NATO timp de cinci ani. Ar însemna să crezi nu doar că Geoană e un prostănac periculos, ci chiar că întreaga infrastructură de informații a celor 32 de state NATO e așa. Cam mult de înghițit. Explicația mult mai plauzibilă e tot cea a lui Ion Iliescu. Pe deasupra, aș adăuga eu, e vorba de o completă amoralitate a personajului. De la Vanghelie la Vîntu, de la vizitele neexplicate la Moscova, din trecut, până la Rareș Mănescu de azi, nimic nu contează pentru Mircea Geoană, atât timp cât poate striga fericit în brațele Mihaelei, dragostea sa – „Am învins!”. Cifra săptămâniimiliarde euro au fost investițiile străine directe în România, în 20230,75Sursa: BNRTell me more: Iulia Joja „Până recent, pe parcursul acestui război pe scară largă, cea mai mare frică a Occidentului în raport cu Rusia a fost de o escaladare a conflictului și de un atac direct din partea Rusiei asupra Occidentului. Între timp, a devenit atât de evident pentru Occident raportul de forțe care face Rusia să fie mult mai slabă în raport cu Occidentul. Această frică dominantă până acum de escaladare pare să se reducă din ce în ce mai mult și să fie înlocuită, încet-încet, cu frica că Rusia s-ar putea să piardă. Și cum ar putea arăta un eșec al Rusiei, dacă acesta nu va avea consecințe asupra viitorului Federației Ruse, așa cum există ea, în condițiile în care este o federație din multe bucăți, cu identități etnice, cu identități sociale destul de diferite, legate aproape prin forță de Moscova și înainte de 1991, dar și ce a mai rămas după ’91. Și atunci, frica cea mare pe care o văd în special din partea Rusiei, dar din păcate reflectată foarte mult și aici, în rândul occidentalilor, de ambele părți ale ale Atlanticului, este ca Rusia să nu piardă prea rău” – Iulia Joja , doctor în relații internaționale, Universitatea Georgetown. Până aici am avut să vă spun. Mai trec eu și săptămâna viitoare, vineri dimineață, dacă vă găsesc pe-acasă.Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.Andrei Luca PopescuRedactor-șef adjunct Panorama.roUnul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.Urmărește firul poveștii27.09. 2024Panorama cu ALP: Finalul gol și disperat al Împăratului Iohannis20.09. 2024Panorama cu ALP: Șaorma de la Bruxelles. Ce-am avut și ce-am pierdut în cursa pentru comisarii europeni13.09. 2024Panorama cu ALP: Aventurile de arme și carte ale bravului ostaș CiucăAbonează-teConectareAnunță-mă lacomentarii noirăspunsuri noiLabel{}[+]Name*Email*Doresc să mă abonez la newsletterul panorama.roDoresc să mă abonez la newsletterul panorama.roLabel{}[+]Name*Email*0 ComentariiCele mai vechiCele mai noiCele mai votateInline FeedbacksVezi toate comentariileMai multe

Panorama cu ALP. România infestata de capusele de partid si întrebarea zilei: e Geoana „prostanac” sau „prostalau”?

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ