Să ieşi din zona de confort e unul dintre cei mai grei paşi pe care îi ai de făcut, dar când ai un scop, totul se simplifică. Pentru Cezar Ciucă, student în anul al treilea la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE, a ieşi din zona de confort a însemnat, pe scurt, un[...]

Să ieşi din zona de confort e unul dintre cei mai grei paşi pe care îi ai de făcut, dar când ai un scop, totul se simplifică. Pentru Cezar Ciucă, student în anul al treilea la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE, a ieşi din zona de confort a însemnat, pe scurt, un bilet de avion către Lituania şi admiterea în programul Erasmus.

„Am ales să studiez prin intermediul programului Erasmus pentru că am vrut să ies din zona mea de confort, să mă integrez într-o altă cultură şi să experimentez cât mai multe din acea ţară. Am luat totul ca pe o provocare şi am vrut să îmi înving propriile frici, să descopăr o lume nouă”, spune el.

Pentru Cezar, Lituania nu a fost o alegere întâmplătoare. „Îmi place clima mai răcoroasă”, povesteşte tânărul.

Totodată, el a analizat universităţile disponibile pentru studiile Erasmus, iar Universitatea din Vilnius i-a atras imediat atenţia: un ranking academic solid şi o reputaţie excelentă în domeniul economiei şi afacerilor, pe care a ales să îl studieze timp de un semestru, după care a hotărât să îşi prelungească mobilitatea până la un an.

În spatele deciziei s-a aflat şi un motiv personal. Cezar este parţial nevăzător, iar mobilitatea Erasmus a devenit pentru el nu doar o experienţă academică, ci şi un test al propriilor limite.
„Eram curios cum se adaptează alt mediu academic la nevoile mele, ce avantaje primesc persoanele cu dizabilităţi şi cum pot eu să îmi înving fricile.”

Pentru Cezar, experienţa Erasmus nu se opreşte la anul de studiu în Vilnius, Lituania. El o vede ca pe o etapă-cheie în drumul său academic.

Tânărul intenţionează să urmeze un program de masterat în străinătate, iar faptul că a plecat cu Erasmus în timpul anilor de licenţă îl pregăteşte pentru experienţa de student străin, într-o ţară nouă, cu o mulţime de oameni şi culturi noi.

„Cel mai mare beneficiu pe care mi-l aduce experienţa Erasmus este faptul că îmi oferă un pas pregătitor pentru continuarea studiilor. Am înţeles ce înseamnă să fii student internaţional, am dobândit anumite skill-uri când vine vorba de adaptarea la un nou mediu, iar lucrurile acestea sunt foarte valoroase pentru că nimeni nu ţi le spune la început. Experienţa Erasmus sparge foarte multe bariere personale, emoţionale, profesionale. Diversitatea este infinită şi te poţi dezvolta la un nivel la care nu te-ai fi aşteptat vreodată”, a detaliat el.

În comparaţie cu facultatea din România, tânărul spune că nu a văzut diferenţe foarte mari. În Lituania, adaugă el, se vede influenţa est-europeană, probabil pentru că e o ţară post-comunistă la fel ca România.

Pe de altă parte, Cezar menţionează că a văzut şi multă influenţă din partea ţărilor nordice când vine vorba de mentalitate şi abordări educaţionale.

Cea mai grea parte? Acomodarea, pe toate planurile. „A fost complicat să mă obişnuiescu cu partea urbană, cu învăţarea traseelor, găsirea de noi locuri în oraş. Şi partea socială a avut un impact mare. A trebuit să descopăr oameni noi, studenţi din alte ţări. E mai greu să te integrezi când sunt atât de multe culturi”, a mai adăugat el.

Vilnius este un oraş mai bine structurat decât Bucureştiul, consideră tânărul, cu mult mai multe spaţii verzi facile oamenilor, nu maşinilor. La fel, pentru persoanele cu dizabilităţi, sunt mai multe facilităţi.

Finanţele personale sunt o provocare şi dacă alegi să nu pleci cu Erasmus, ci să stai la cămin sau în chirie. Dar cum a fost pentru Cezar, cum reuşeşte să îşi gestioneze bugetul într-o altă ţară, unde zi de zi este pe cont propriu?

„Fiind student, vrei să faci cât mai multe, să experimentezi, iar asta se rezumă la cheltuieli. Însă, reuşesc cumva să îmi gestionez banii şi să economisesc. Pe această piramidă a nevoilor primează nevoile de bază, cele studenţeşti – ieşirile în oraş -, iar ce mai rămâne, reuşesc să investesc şi să economisesc pentru viitor”, povesteşte el.

Roxana Mînzatu, vicepreşedinta Comisiei Europene a anunţat la Bruxelles că în 2026 programul Erasmus+ va avea un buget de peste 5 miliarde de euro pentru întreaga Uniune Europeană, bani care vor merge direct în mobilităţi, formare, proiecte educaţionale. Scopul? Să dezvolte competenţe utile, să sprijine incluziunea, digitalizarea, tranziţia verde şi chiar să ajute elevii şi profesorii ucraineni afectaţi de război.

Banii vin din finanţări UE, care vor oferi mobilităţi educaţionale pentru 1,3 milioane de participanţi dar şi sprijin pentru 100.000 de organizaţii, cum ar fi universităţi, şcoli, centre de formare, companii, organizaţii de tineret şi sport, conform anunţului făcut de Vicepreşedinta Comisiei Europene în noiembrie. Pentru perioada 2028-2034, programul Erasmus va avea un buget de 41 de miliarde de euro la nivelul UE.