Cum inflameaza Rusia tensiunile si protestele din România. Expert: „Calin Georgescu stia ca nu va fi validat”

În contextul recentelor evenimente politice din România urmate scrutinului prezidențialelor anulate, în care ordinea lucrurilor a fost surprinzătoare constant, mai multe voci publice spun că haosul ar fi parte dintr-o strategie a Rusiei care vizează destabilizarea internă a României, cu scopul de a slăbi pozițiile sale în structuri internaționale esențiale, precum NATO și Uniunea Europeană. În viziunea analiștilor, figuri politice precum Călin Georgescu sau George Simion reprezintă oportunități de a alimenta diviziunea și instabilitatea, în vederea realizării unui obiectiv mai mare: subminarea coeziunii europene și a securității transatlantice. Această opinie este susținută și de Radu Hossu, activist civic și corespondent de război, care consideră că, dincolo de validarea sau invalidarea unor candidaturi, totul se încadrează într-o strategie mai largă, în care Moscova caută să exploateze orice vulnerabilitate pentru a slăbi unitatea și stabilitatea regiunii prin destabilizare internă. Astfel, atacurile și polarizările din România ar putea servi, într-un mod implicit, intereselor Rusiei, care urmărește să slăbească statelor europene în fața unui eventual război, fie el hibrid sau clasic. Într-o analiză pentru Ziare.com, profesorul universitar Sergiu Mișcoiu, specialist în Științe Politice la Universitatea Babeș-Bolyai, a adus în discuție o variantă posibilă privind candidatura lui Călin Georgescu și implicațiile geopolitice mai largi ale acestei decizii. Conform analizei sale, Georgescu ar fi fost conștient de faptul că nu va fi validat în alegerile din acest an, iar candidatura sa ar putea să fi fost parte dintr-un joc mai larg, cu scopul de a crea tensiuni în societatea românească. Ads Călin Georgescu și jocul Rusiei: Cui folosește haosul din România Citeste toate stirile despre CCR a respins candidatura lui Călin Georgescu Profesorul Sergiu Mișcoiu punctează că invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu nu face decât să deschidă calea pentru un alt candidat care să atragă voturile celor două tipuri de electorat – unul mai moderat și altul mai radical. În acest context, analistul politic sugerează că Georgescu ar fi continuat să meargă până la capăt cu candidatura sa pentru a menține „cald” acest electorat și pentru a-i păstra determinarea. „Eu cred că domnul Georgescu știa că nu va fi validat, știa și domnul Simion. Au mers până la capăt pe acest joc tocmai pentru că domnul Simion sau alți lideri ai AUR să poată beneficia ulterior de apropierea dintre cele două electorate, ceva mai moderat din noiembrie 2024 și ceva, la domnul Georgescu, mai radical și mai antisistem”, a spus Sergiu Mișcoiu pentru Ziare.com. Ads Tremură România în fața „măreției” Moscovei? Un alt punct important pe care Sergiu Mișcoiu îl ridică este conexiunea dintre atacurile împotriva sistemului politic-democratic din România și interesele Rusiei. Acesta subliniază că, în mod implicit, retorica radicală și atacurile asupra clasei politice sau a instituțiilor democratice sunt în interesul Rusiei, care susține orice mișcare ce ar putea crea diviziune și destabilizare în societățile europene. Potrivit analizei profesorului, obiectivul final al Rusiei este de a submina unitatea și coeziunea statelor membre NATO și Uniunii Europene pentru a le arăta ca slabe și incapabile să facă față presiunilor externe. „Știind că invalidarea candidaturii lui Georgescu va permite apariția unui candidat care să facă plinul de voturi din aceste două surse, domnul Georgescu nu putea să facă altceva decât să încerce să meargă până la capăt cu candidatura sa, tocmai pentru a ține cald acest electorat, pentru a-l ține concentrat, pentru a-i menține determinarea și, în același timp, desigur că, în mod implicit cel puțin, acest tip de campanie și mai ales atacurile la adresa sistemului politic-democratic, inclusiv apelurile la insurecție făcute de domnul Potra sau la jupuirea clasei politice sau reprezentanților în biroul electoral central pe care a făcut-o domnul Simion, toate acestea convin Rusiei, sunt rezultantele mecanice ale unui proces pe care Rusia l-a susținut întotdeauna și al cărui obiect principal. Ads Constituie dorința Rusiei de a scinda societățile europene, de a arăta că acestea sunt slabe, nu sunt unite, tremură în fața măreției Moscovei și indecise, așa cum încearcă să le descrie Moscova, ele vor fi incapabile să țină piept eventual formelor de război fie și ele forme de război hibrid sau, cine știe, deși nu ne dorim asta, formelor de război clasic în viitor”, a spus Sergiu Mișcoiu pentru Ziare.com. Călin Georgescu, pion într-un joc destabilizator al Rusiei pentru România Activistul civic Radu Hossu este de părere că Georgescu nu a avut nicio intenție reală de a candida din nou după anularea alegerilor. Potrivit lui Hossu, candidatul respins își dorește doar destabilizarea României și deraierea țării de pe traiectoria civilizației occidentale. „(...) Călin Georgescu a indicat că vrea de nenumărate ori: destabilizarea României și deraierea de pe traiectoria civilizației occidentale. Doar nu credeați că declarațiile lui cu privire la „neutralitatea Românei" (care, de facto înseamnă ieșirea din NATO) și insinuarea că România ar trebui să iasă de sub „jugul impus de Bruxelles" însemnau altceva, nu? Ads Pentru cei care se bucură prematur, vreau să le spun așa: cei mai fericiți sunt rușii. Explic: Pe ruși îi doare-n c*r de Georgescu. Obiectivul Rusiei este haosul. Am spus-o și am să o repet: obiectivele Rusiei pentru România sunt de destabilizare internă și ulterior destabilizarea prin intermediul României, a cluburilor selecte din care facem parte: NATO și UE. Atât. Ponta, Georgescu, Simion sunt irelevanți pe termen lung pentru Rusia. Rusia gândește imperialist, iar indivizii ăștia au zero valoare intrinsecă. Valoarea lor este doar de oportunitate ca elemente destabilizatoare, prin care Rusia își atinge scopul. Astfel, e bine ca noi, cei cu capul pe umeri să ne informăm despre Tehnicile, Tacticile și Procedurile implementate în astfel de situații (polarizante, de criză) de către SVR (serviciul rus de informații externe) și FSB (serviciul rus intern) și să acționăm în baza a ceea ce este public și se știe despre acestea. La fel trebuie să facă și sper să o facă și instituțiile noastre. Detaliez: Active Measures (o să repet conceptul ăsta până când toată lumea din jurul meu va aprofunda subiectul) presupune ca adversarul să fie destabilizat prin următorii pași (sintetizez, aplicând rețeta pentru România și vedeți dacă găsiți că așa ceva este sau nu în derulare): Cartografiere vulnerabilități &gt; Identificarea lor &gt; Exacerbarea lor prin introducerea de agenți de influență &gt; Exploatarea lor prin generare de crize, polarizare, proteste, violențe etc &gt; Creșterea destabilizării statului prin scăderea încrederii în instituții și a ordinii constituționale &gt; Folosirea haosului pentru îndreptarea statului țintă (România, în cazul de față) către obiectivele inițiale. Deci, Rusia a câștigat încă o rundă în România”, s scris Radu Hossu pe pagina sa de Facebook .

Cum inflameaza Rusia tensiunile si protestele din România. Expert: „Calin Georgescu stia ca nu va fi validat”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ