Preşedinta Georgiei: Rusia duce un „razboi hibrid” împotriva României şi Moldovei. Ce spune despre Calin Georgescu

Ea a cerut luni ţărilor occidentale să sprijine ceea ce ea a numit „mişcarea naţională” în sprijinul integrării Georgiei în Uniunea Europeană, după ce oamenii au ieşit pe străzi pentru a cincea seară consecutiv şi s-au confruntat cu poliţia, fiind alungaţi cu tunuri cu apă şi gaze lacrimogene. Proteste au izbucnit după ce guvernul a anunţat că amână până în 2028 negocierile pentru aderarea ţării la Uniunea Europeană. Preşedinta în vârstă de 72 de ani a Georgiei, care s-a născut în Franţa din părinţi georgieni şi a fost ambasador al Franţei la Tbilisi înainte de a ajunge şefa statului, a declarat că sprijinul puternic din partea Occidentului este „singura cale politică de ieşire din această criză. Nu există nicio altă reţetă politică”, a spus ea pentru Reuters.Salome Zourabichvili a vorbit cu puţin timp înainte ca protestatarii şi poliţia să-şi reia confruntările pentru a cincea noapte consecutiv de când partidul de guvernământ Visul Georgian a declarat săptămâna trecută că suspendă discuţiile privind aderarea la UE. Criticii au văzut acest anunţ ca pe o confirmare a unei schimbări influenţate de Rusia, îndepărtându-se de politicile pro-occidentale şi revenind pe orbita Moscovei, ceea ce partidul de guvernământ neagă.Articolul continuă după reclamăZourabichvili, care a protestat personal faţă de acţiunile poliţiei antirevoltă, a declarat pentru Reuters că doreşte ca ţările europene să trimită un „mesaj foarte clar” că nu vor recunoaşte rezultatul alegerilor din octombrie, în care oficialii au acordat Visului Georgian 54% din voturi, şi că vor face presiuni pentru o reluare a alegerilor. Zourabichvili şi partidele de opoziţie au declarat că scrutinul a fost fraudulos, o acuzaţie negată atât de Visul Georgian, cât şi de comisia electorală.Ce spune Salome Zourabichvili despre România, Moldova şi Călin GeorgescuPe de altă parte, în ultimele zile preşedinta Georgiei a invocat de mai multe ori situaţiile electorale din Moldova şi România, pentru a argumenta că Moscova se amestecă în alegeri şi duce în regiune un război hibrid. De altfel, ea şi Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, au vorbit luni la telefon, în timp ce Ministerul de Externe de la Bucureşti a transmis că România este solidară cu poporul georgian „în lupta sa legitimă pentru demnitate, libertate şi un viitor european”. „Înainte de România, au existat Moldova (salvată de diaspora sa) şi Georgia” , a scris marţi, pe X, preşedinta Georgiei, comentând un articol publicat de Frédéric Petit, deputat francez, membru în comisia de afaceri externe a Adunării Naţionale din Franţa. INFORMARE Setările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setărileDeputatul francez, care se ocupă de diaspora franceză din Europa de Est şi Balcani, a scris despre candidatul de extremă dreapta pro-rus Călin Georgescu , arătând că a ieşit victorios în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România graţie „Tik Tok şi puterilor străine care i-au susţinut ascensiunea prin algoritmi”.„Scopul final este de a paraliza politic ţara şi de a o desprinde treptat de NATO şi UE. România este o ţară-cheie pe flancul estic şi pentru politica noastră de securitate în Marea Neagră. Un caz de manual de manipulare electorală care ar trebui să ne avertizeze cu privire la metodele utilizate pentru destabilizarea democraţiilor noastre” , spune Frédéric Petit în postarea pe X comentată de preşedinta Georgiei.Salome Zourabichvili comentase şi luni pe tema victoriei în alegerile din România a lui Călin Georgescu. „Peste tot interpuşii ruşi fac aceleaşi promisiuni preelectorale”, a scris pe X preşedinta Georgiei, împărtăşind o postare a unui utilizator al reţelei care scrisese că Georgescu, „candidatul pro-rus care are în prezent cele mai mari şanse de a deveni viitorul preşedinte al României, a promis că va interzice toate partidele politice dacă va câştiga”.INFORMARE Setările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setărileCe se întâmplă în GeorgiaPurtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat luni că Rusia ar interveni în situaţia din Georgia , pe care a comparat-o cu revoluţia „Maidan” din 2014 din Ucraina, care a răsturnat un preşedinte pro-rus. La rândul său, duminică, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev avertizase că Georgia „se deplasează rapid pe calea Ucrainei, în abisul întunecat”, prezicând că se va termina „foarte rău”.Zourabichvili a negat că situaţia din Georgia ar constitui o revoluţie precum cele care au adus anterior la putere guverne pro-occidentale în Ucraina şi Georgia.Statele Unite şi UE şi-au exprimat îngrijorarea faţă de ceea ce ele consideră a fi un regres democratic al Georgiei, ţară din Caucazul de Sud cu 3,7 milioane de locuitori, situată la intersecţia dintre Europa şi Asia şi care a făcut cândva parte din Uniunea Sovietică.Guvernul, care la începutul acestui an a promulgat o lege împotriva „agenţilor străini” şi a introdus restricţii privind drepturile LGBT, afirmă că acţionează pentru a proteja Georgia împotriva interferenţelor externe şi pentru a o împiedica să fie târâtă, precum Ucraina, într-un război cu Rusia.Prim-ministrul Irakli Kobahidze a acuzat opoziţia de „violenţă coordonată” care vizează răsturnarea ordinii constituţionale. Luni, în cadrul unui briefing, acesta a exclus posibilitatea unor discuţii cu opoziţia pentru a pune capăt crizei.Ministerul de Interne din Georgia a declarat că 21 de agenţi de poliţie au fost răniţi în timpul protestelor de duminică până luni, iar 113 au fost răniţi de la începutul tulburărilor actuale.De asemenea, zeci de protestatari au fost răniţi, iar Statele Unite au condamnat ceea ce au numit utilizarea excesivă a forţei poliţiei. Avocatul Poporului din Georgia a declarat că 124 din cele 156 de persoane arestate la mitinguri s-au plâns că poliţia a folosit violenţa împotriva lor.Într-o acţiune comună cu vecinii baltici Letonia şi Estonia, Lituania a declarat că refuză intrarea pe teritoriul său a lui Bidzina Ivanişvili, miliardarul care a fondat şi susţine Visul Georgian, şi a 10 oficiali georgieni din cadrul Ministerului de Interne „din cauza responsabilităţii lor pentru încălcarea drepturilor omului”.Ilia Topuria, un luptător georgian de arte marţiale cu un număr mare de fani în ţară, a scris într-o postare pe Instagram: „Mă opun deciziei de a încheia negocierile noastre de aderare la Uniunea Europeană. Mi-e ruşine să văd cum sunt trataţi copiii din Georgia. Asta nu se numeşte libertate”, scrie Reuters.Redactia ObservatorLikeObservator - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie. ➜