Georgescu si Lasconi – Ordinul magisterului moral

Surpriza primului tur la alegerile prezidențiale nu estenici eșecul PSD-ului, nici al PNL-ului, nici dezamăgirea AUR-ului și nicicalificarea în turul doi, pe primul loc, a candidatului Călin Georgescu care, duminică seara, la un exit-polldeclara: „În această duminică, a 30-a după Rusalii, este pilda tânărului bogat,care ne amintește că, indiferent de bogăție, dacă nu-l ai pe Dumnezeu, nu ainimic. Astăzi, bogații sistemului din România s-au sărăcit, iar poporul român,cel sărăcit, s-a îmbogățit cu un nou sens. Tot ce s-a întâmplat până acumreprezintă o trezire a conștiinței, iar ceea ce am trăit, fie că a fost binesau rău, trebuie să ne facă să înțelegem importanța responsabilități.”Cumsurpriza nu este nici calificarea în turul doi a Elenei Lasconi care afirmaîn campanie că: „USR este un partidpentru libertate. Sunt 100% de acord cu parteneriatul civil. Mesajul estefoarte clar, suntem un partid de centru-dreapta, un partid progresist. (…) Esteo pistă falsă, cea cu ideologia. Este vorba despre toleranță, idei liberale,iar în chestiuni sensibile, precum parteneriat civil, mi se pare aberant capoliticienii să intre în sufletul oamenilor. Dar, juridic, este esențial caacești oameni să aibă parteneriat civil.”Surpriza este alta. Surpriza este neluarea în considerare a compozantei moralereligioase și seculare în consilierea candidaților, în construirea scenariilor,în mediatizarea campaniei, în analiza rezultatelor și încă și mai surprinzătorîn considerarea consecințelor pentru turul doi. Surpriza este lipsa de cunoștințeteoretice actualizate, dar și de pragmatism a marii majorități a actorilor detot felul care au jucat în campania acestui prim tur de prezidențiale. Surprizaeste că aproape toți au ocultat faptul că, într-o epocă în care rețelele socialeocupă un loc central în medierea informațiilor și a interacțiunilor umane,platformele bazate pe credință, deseori delegate unor comunități religioase sauspirituale specifice, joacă un rol major în spațiul politic, mai ales înmomente ca acestea.Calificarea, în ciuda tuturor pronosticurilor, în turuldoi a lui Călin Georgescu și a Elenei Lasconi convoacă cel puțin patru observațiicare, dacă ar fi fost făcute înaintea sau în timpul primului tur, ar fidiminuat reacția de surpriză din deznodământ. Mai întâi, nu a fost luat înconsiderare faptul că arena politică este în schimbare și rețelele socialeconfesionale sunt jucători cheie. La nivel politic, rețelele socialebazate pe credință acționează ca amplificatoare de idei, platforme demobilizare și uneori instrumente de polarizare. În această campanie, spațiile digitaleau devenit locuri în care liderii religioși (informali mai ales!), influențațisau nu de partidele politice, trimit mesaje mobilizatoare comunităților lor.În perioadele electorale, spatiile digitale joacă mai multe roluri:a) de mobilizareelectorală prin încurajarea participării politice în rândurile credincioșilor,folosind discursuri care leagă datoria spirituală și datoria civică,b) de agendăpolitică – întrebările morale sau etice, susținute de curentele religioase,sunt prezentate pentru a influența dezbaterile publice,c) de polarizareideologică prin exacerbarea diviziunilor politice aliniind preferințelorelectorale cu afilierile religioase.De asemenea, rețelele bazate pe credințăsunt catalizatori pentru probleme electorale, dar și zone în care se dezvoltămanipularea politică, uneori prin știri false.În al doilea rând, cu ochii ațintiți pe ecranele mediamainstream, „specialiștii” politici din campania primului tur au uitat că rețelelesociale de credință sunt locuri în care comunitățile religioase îșireafirmă identitatea colectivă într-o lume din ce în ce mai fragmentată. Spațiiledigitale îndeplinesc o dublă funcție. Ele sunt, pe de o parte, spații ale sensuluicomun; prin împărtășirea conținutului religios, cultural sau spiritual, membriiacestor rețele întăresc sentimentul de apartenență la o comunitate mai mare. Pede altă parte, ca vectori ai narațiunilor electorale bazate pe credință, întimpul campaniilor, ele recontextualizează campaniile electorale în cadrereligioase pentru a le face mai accesibile și mai puternice din punct de vedereemoțional. Politica nu poate fi separată de practicile culturale și simboliceale indivizilor, iar votul devine, în acest context, nu doar un act politic, ciși un act de identitate.În al treilea rând, nu ar fi fost nici o surprizăcalificarea în turul doi a lui Cătălin Georgescu și a Elenei Lasconi dacăsociologii de serviciu ar fi știut sau si-ar fi amintit că rețelele sociale confesionalesunt noi spații de putere. Rețelele de credință dezvăluie modul în carestructurile tradiționale de putere sunt reconfigurate în era digitală. Conducereareligioasă este, astfel, și putere media: personalitățile religioase (formaleși mai ales informale), datorită influenței lor asupra acestor platforme, devinmediatori între spiritual și politic. De asemenea, sociologii dincampanie „au uitat” să mediatizeze faptul că rețele întăresc segmentareasocietăților în comunități de interese specifice, adesea omogene din punct devedere ideologic, ceea ce limitează dezbaterile publice. La fel au uitat șiefectul de „cameră de ecou” unde algoritmii platformei amplifică conținutulcare provoacă reacții emoționale puternice, adesea în detrimentul discursuluimoderat sau pluralist . Ca să nu fie „surpriză” ar fi trebuit să se ia înponderație faptul că rețelele bazate pe credință transformă modurile departicipare politică și dinamica puterii, creând, în același timp, fracturisociale care pot afecta coeziunea națională.În sfârșit, în al patrulea rând, actorii campanieielectorale pentru turul întâi au ignorat rolul rețelelor sociale bazate pecredință care pune întrebări fundamentale despre libertatea de exprimare,adevăr și natura democrației. Aceste spații ridică provocarea reconcilieriilibertății de exprimare religioasă cu riscurile manipulării politice, înspecial prin discursuri populiste sau extremiste. Întâlnirea dintre adevărurilespirituale – adesea absolute – și pluralismul democratic dă naștere laconflicte. Când știrile false religioase sunt răspândite pentru a influențavoturile, unde ar trebui să stea responsabilitatea etică? De asemenea, rețelelereconfigurează relația dintre sfera privată – religioasă – și cea publică – politică.Acest lucru ne impune să regândim noțiunile de secularism, neutralitate șicorectitudine în procesul electoral. Calificarea Elenei Lasconi nu estestrăină de o cerere neauzită politic de o repunere în discuție a sensuluisecularismului și a neutralității în spațiul public românesc, o cerere de reexaminarea relației dintre convingerile personale și alegerile colective, dintrecredință și rațiune și dintre influența religioasă și autonomia politică.Evitarea surprizelor, pe cât posibil, implică educațiemedia, dialog interconfesional sporit și vigilență împotriva exploatăriicredințelor în scopuri electorale.BackgroundȘtefan Bratosin este profesor universitar doctor de comunicare publică și politică la Universitatea Paul Valéry Montpellier (Franța).Este Doctor Honoris Causa în Științe Sociale și Profesor Honoris Causa al mai multor universități și conducător de doctoratîndomeniulcomunicării.De asemenea, Ștefan Bratosin a creat și conduce Programul de Master în Comunicare publică și politică la Universitatea Paul Valéry undeestetitular.Este director fondator al revistei Essachess – JournalforCommunicationStudies.

Georgescu si Lasconi – Ordinul magisterului moral

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ