Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu o moţiune de cenzură de proporţii, care ar putea pune sub semnul întrebării întreaga sa agendă pentru un al doilea mandat. Iniţiativa vine în contextul scandalului numit Pfizergate, izbucnit după ce un tribunal european a condamnat lipsa de transparenţă a şefei Comisiei în privinţa mesajelor[...]

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu o moţiune de cenzură de proporţii, care ar putea pune sub semnul întrebării întreaga sa agendă pentru un al doilea mandat. Iniţiativa vine în contextul scandalului numit Pfizergate, izbucnit după ce un tribunal european a condamnat lipsa de transparenţă a şefei Comisiei în privinţa mesajelor private schimbate cu CEO-ul gigantului farmaceutic Pfizer, în timpul negocierilor pentru vaccinurile anti-Covid, informează Financial Times.

Eurodeputaţii din extrema dreaptă susţin că au strâns deja semnăturile necesare pentru depunerea moţiunii, care cere demisia întregii Comisii. Votul ar putea avea loc chiar luna viitoare. Deşi este puţin probabil ca von der Leyen să fie înlăturată efectiv, presiunea politică ar putea forţa concesii semnificative din partea acesteia – atât spre stânga, cât şi spre dreapta spectrului politic european.

Unul dintre iniţiatorii demersului este europarlamentarul român Gheorghe Piperea, care a declarat pentru Financial Times că va depune moţiunea joi, după ce a obţinut peste cele 72 de semnături necesare.

„Această iniţiativă nu este doar un act politic, ci un semnal de alarmă pentru transparenţă şi respectarea reală a procesului democratic european”, a afirmat Piperea.

Pentru ca moţiunea să aibă succes, ar fi nevoie de votul favorabil a două treimi dintre eurodeputaţii prezenţi – un prag extrem de greu de atins. Parlamentul European are 720 de membri, iar von der Leyen a fost aleasă preşedintă cu 401 voturi în urmă cu un an. Totuşi, între timp, a pierdut sprijinul unor susţinători cheie.

Piperea susţine că inclusiv membri din propriul partid european al Ursulei von der Leyen, Partidul Popular European (PPE), ar susţine moţiunea. Deşi admite că şansele reale de reuşită sunt reduse, eurodeputatul român consideră că momentul oferă o „oportunitate crucială pentru o critică argumentată şi profundă” la adresa actualei conduceri a Comisiei Europene.

„Această dezbatere obligă Comisia să dea explicaţii şi să răspundă în faţa cetăţenilor europeni”, a mai spus Piperea.

Moţiunile de cenzură la nivel european sunt rare, dar nu lipsite de impact. În 1999, echipa condusă de Jacques Santer a fost forţată să demisioneze în urma unor acuzaţii de fraudă şi lipsă de transparenţă – chiar dacă moţiunea împotriva sa a fost respinsă.

Moţiunea depusă de Piperea are la bază controversatul dosar Pfizergate, dar include şi critici privind modul în care von der Leyen tratează Parlamentul European. Mai mulţi eurodeputaţi din zona de centru şi stânga acuză că preşedinta Comisiei ignoră frecvent instituţia aleasă direct de cetăţeni şi manifestă o atitudine prea obedientă faţă de guvernele statelor membre.

Tribunalul General al Uniunii Europene a dat câştig de cauză reclamanţilor în luna mai, obligând Comisia să justifice lipsa de transparenţă în cazul mesajelor schimbate în 2021 între von der Leyen şi Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, în plină criză pandemică.