“Dacă nu vom reuşi finalizarea proiectelor până în 2026, implementarea PNRR ar putea deveni cea mai scumpă prostie a PSD şi PNL: vor trebui să finanţeze de la buget proiectele începute, dar neterminate. Din acelaşi buget ce este deja în pioneze.” Cum priviţi evoluţia nivelului de trai al românilor pe fondul crizelor suprapuse din ultimii[...]

“Dacă nu vom reuşi finalizarea proiectelor până în 2026, implementarea PNRR ar putea deveni cea mai scumpă prostie a PSD şi PNL: vor trebui să finanţeze de la buget proiectele începute, dar neterminate. Din acelaşi buget ce este deja în pioneze.”

Cum priviţi evoluţia nivelului de trai al românilor pe fondul crizelor suprapuse din ultimii ani şi al inflaţiei ridicate?

S-au suprapus crizele, da asta nu s-a întâmplat doar în România. La noi, în ultimii trei ani, peste aceste crize s-au suprapus deciziile proaste luate la nivel guvernamental. Să fie foarte clar: românii au fost sărăciţi în ultimii trei ani de politicile guvernamentale PSD+PNL.

Ce soluţii propuneţi pentru încetinirea inflaţiei, în contextul în care România a înregistrat cea mai mare rată a inflaţiei din Uniunea Europeană?

Inflaţia în România nu a venit aşa, natural, ca ploaia! România are cea mai mare inflaţie, dar şi cel mai mare deficit bugetar. Şi asta nu este deloc o coincidenţă.

În primul rând, propunem reducerea urgentă şi imediată a deficitului. Şi propunem asta prin reducerea ineficienţei aparatului bugetar. Statul plăteşte sume enorme nu pentru servicii publice de bună calitate, ci ca să le dea unora un loc de muncă. Şi ce spun aici nu sunt poveşti, ci o măsură concretă, care poate fi luată de oameni politici responsabili, care nu sunt nici analfabeţi economic.

Datoria publică a României a depăşit nivelul de 800 de miliarde lei în ianuarie 2024, peste 50% din PIB. Ce efecte va avea această povară asupra generaţiilor următoare?

Vom plăti cu toţii dezmăţul acestor politicieni ce ne duc voit, cu viteză, spre un zid. Efectele vor fi sărăcirea copiilor noştri. În loc să facă ceva mai bun în viaţă, copiii noştri vor plăti dobânzi şi vor returna împrumuturi făcute de actuala guvernare, pentru a plăti sinecuri, şi un aparat ce nu funcţionează pentru plătitorul de taxe, ci pentru aparatul de partid.

Trebuie să explicăm ce înseamnă 800 de miliarde de lei: înseamnă 10.000 de km de autostradă (la 16 mil eur/km) sau 640 de spitale regionale (la 250 mil euro/spital). Unde sunt? Nu le vedem, pentru că nu există, pentru că au cheltuit bani pe care nu îi au ca să plătească cheltuieli care nu ne ajută: să plătească pensii speciale şi sinecuri de partid. Vorbim de cifre atât de mari încât aproape li se pierde sensul. Realitatea este următoarea: 800 de miliarde datorie înseamnă de fapt că fiecare familie datorează 108.000 de lei (800 mld. împărţit la 7.470.000 gospodării cât zice INS că are România).

Per cetăţean, înseamnă 42.000 de lei: fiecare copil, pensionar şi adult, are o datorie de 42.000 de lei de care Ciolacu şi Ciucă nu vorbesc niciodată. Dar ea este acolo, şi ne costă dobânzi din ce în ce mai mari pentru că cei ce împrumută România ştiu că România are nevoie de împrumuturi din ce în ce mai mari.

Ce soluţii aveţi pentru reducerea datoriei publice, astfel încât România să poată avea în anii următori resursele necesare pentru investiţii şi servicii publice?

Este necesară revenirea la baze sustenabile, nu poţi trăi foarte mult timp pe baze nesustenabile, cum face România acum. În primul rând trebuie redus deficitul, deci stoparea creşterii alerte a datoriei publice, iar în acest moment trăim într-o poveste, în care doar pentru a trece anul trebuie să împrumutăm peste 200 miliarde de lei pentru tot anul 2024. Doar ca să acoperim cheltuielile aberante ale statului obez.

Guvernul a ratat toate ţintele de cheltuielile bugetare, iar deficitul bugetar a scăpat de sub control. Cum ar trebui abordată această provocare?

Politica traiului pe datorie va pune finanţele României pe butuci. Dacă ar fi un salariat, România ar împrumuta de la bancă 1.000 lei lunar, cheltuind 5.000 lei la un salariu de 4.000 lei. Ar împrumuta încă 1.000 pentru a plăti ratele la bănci (rambursarea titlurilor de stat ajunse la maturitate). Cât timp ar duce-o orice român cu salariu de 4.000 lei ce cheltuie 6.000? Nu mult! Dezastrul financiar în cifre arată cam aşa, pe cifrele oficiale: cheltuielile Guvernului au crescut cu 30%, iar veniturile cu 15%. Deficitul a explodat la 3,34% în doar 4 luni. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 21%, iar cele cu bunuri şi servicii cu 28%. Suntem deja în criză bugetară, deficitul va merge spre 8% anul acesta. Marcel şi Nicu sunt în campanie, jaful continuă.

Guvernul României a împrumutat doar anul acesta 11 miliarde euro de pe pieţele internaţionale şi 44 miliarde lei.

Coaliţia de guvernare analizează creşterea taxelor în anul 2025, dar mediul de business cere predictiblitate. Cum echilibrezi bugetul fără să descurajezi investiţiile mediului privat?

Începi prin a nu-l dezechilibra din prima, asta ar face orice conducere responsabilă. Mediul de business vrea predictibilitate, însă trebuie să fie conştient că va deconta politicile curente iresponsabile, dacă ele continuă. Această incontinenţă fiscală, în care toate cheltuielile explodează, acest mediu, în care cheltuielile cu aparatul bugetar explodează, nu se va termina bine pentru ei. Mediul de business trebuie să ştie că atunci când pieţele se vor închide, când nu vor mai finanţa acest dezmăţ bugetar, ei vor fi cei ce vor deconta, ei adică noi, cetăţenii corecţi plătitori de taxe. PSD va încerca să se salveze omorând companiile, vor introduce, fără ruşine, taxe peste noapte. Iar PNL-iştii vor susţine fără ruşine aceste taxe.

Ce plănuiţi să faceţi pentru a încuraja un cadru de predictibilitate în ceea ce priveşte deciziile publice care influenţează mediul privat? Cum deschizi un dialog real?

În primul rând plănuim să facem bugete corecte. Ce face Guvernul este un simulacru, fac bugete din pix, doar că să arate bine. În realitate este un dezastru. Suntem singurul partid politic pro-mediul de afaceri din România. Vom aplica ce promitem: mai puţină birocraţie, mai puţin intervenţionism, mai puţine agenţii care să stea pe capul antreprenorilor şi pe banii plătitorilor de taxe.

De ce nu atragem mai repede finanţări europene din PNRR şi din cadrul financiar multianual? Ce grad de absorbţie vom avea cu adevărat pe PNRR peste doi ani?

Este un blocaj total, când aţi auzit ultimele ştiri despre PNRR? Incompetenţa guvernamentală este majoră: nu sunt în stare să execute nici jumătate din programul pe care noi, USR, l-am creat pentru dezvoltarea României.

Dacă nu vom reuşi finalizarea proiectelor până în 2026, implementarea PNRR ar putea deveni cea mai scumpă prostie a PSD şi PNL: vor trebui să finanţeze de la buget proiectele începute, dar neterminate. Din acelaşi buget ce este deja în pioneze.

Cum putem accelera absorbţia? Se pot reconfigura elemente pe parcurs pentru a reuşi să atragem mai multe fonduri din acest program?

Singura reconfigurare pe care Ciolacu şi Ciucă au susţinut-o a fost ca nu cumva să scadă pensiile speciale, deci despre ce vorbim?!

În contextul unui deficit bugetar, putem folosi fondurile europene disponibile pentru a alimenta creşterea economică?

Am putea, dar nu cu PSD şi PNL, pentru că aceste partide au un singur scop: să-şi instaleze clanurile în funcţii publice. Europenii ne dau, dar nu ne bagă şi-n traistă. Trebuie să fim în stare să punem aceste capitaluri la treabă, ori actualii guvernanţi sunt buni doar la a se face că fac.

În ce ritm evoluează marile proiecte de infrastructură? Care sunt principalele provocări şi de ce sunt şantiere blocate?

Proiectele merg prost pe foarte multe şantiere. Sunt întârzieri mari pe Autostrăzile Moldovei A7, A8, autostrada de centură Bucureşţi A0, Autostrada Transilvania, Autostrada Sibiu – Piteşti sau Lugoj – Deva, dar şi la lucrările de modernizare a căilor ferate sau de construire a noilor linii de metrou. De ce? Avem un stat supradimensionat, populat cu pile de partid, fără indicatori de performanţă, cu o birocraţie incredibilă, cu finanţare insuficientă pentru marile proiecte. Iar realitatea tristă e că vom pierde bani europeni din PNRR din cauza proiectelor foarte întârziate. Vom pierde oportunităţi economice.

Cum vedeţi nevoia de investiţii în infrastructură şi care ar trebui să fie priorităţile României în următorii cinci ani?

România se află într-o conjunctură extrem de favorabilă în ceea ce priveşte banii pentru investiţiile în infrastructură. Avem fondurile europene clasice, un exerciţiu financiar se încheie, altul începe, avem PNRR, unde numai acolo sunt 7 miliarde euro, bani obţinuţi prin negocieri foarte dure de mine şi de colegii mei din USR, când eram la guvernare. Bani avem, avem nevoie de oameni capabili care să se concentreze şi care să ştie să facă aceste proiecte de infrastructură rutieră sau feroviară. Banii aceştia îi pierdem dacă nu facem treabă cu ei şi de aceea este absolut necesar să nu pierdem acest moment excelent să ne rezolvăm o problemă istorică, infrastructura între regiuni.

Ce agendă de proiecte aveţi pentru Uniunea Europeană, în contextul dezbaterilor precum tranziţie energetică, criză climatică, posibilitatea unui pact industrial, competiţia cu SUA şi China pentru atragere de investiţii sau alte teme importante în Europa?

Comasarea acestor alegeri, făcută în primul rând pentru că PSD şi PNL se tem de electorat, a făcut că temele europene să fie acoperite de campania pentru locale. La europarlamentare, PSD şi PNL merg braţ la braţ. Aţi observat că, pentru europarlamentare, nu propun nimic? Cel mai memorabil subiect de discuţie legat de europarlamentare dintre Mihai Tudose, capul de listă de la PSD şi Rareş Bogdan, capul de listă de la PNL, a fost dacă ultimul mai poartă sau nu mai poartă chiloţii peste pantaloni. Atât au putut.

Alianţa Dreapta Unită a venit cu un plan în care vorbim, concret, despre viziunea noastră asupra viitorului Uniunii Europene şi felul în care apartenenţa noastră la UE ne poate ajuta să creştem nivelul de trai al românilor. Este publicat pe dreaptaunita.eu. Nu întâmplător, punem accent pe pregătirea pentru trecerea cât mai rapidă la moneda unică. Asta înseamnă pentru oameni dobânzi mai mici şi pentru stat mai multă cumpătare bugetară.

Viitorul Uniunii şi locul pe care îl va ocupa în economia globală este un subiect care va atârna greu în bunăstarea europenilor. Concurenţa globală pentru dezvoltarea industriilor viitorului – microcipuri, procesoare, semiconductori, inteligenţă artificială, maşini electrice, hidrogen, lanţuri de aprovizionare pentru industria verde etc – se va duce la nivel continental şi noi susţinem programe europene care să ne plaseze, pe noi, Uniunea Europeană şi România, în fruntea revoluţiei tehnologice.

Suntem în faţa unei noi revoluţii industriale şi la guvernul României pare că nu a ajuns încă vestea, pe fax. Trebuie să fim foarte atenţi cum modelăm viitorul.

Acest material a fost plătit de USR

Cod unic de identificare: 41240005