Ucraina blochează de mai multe zile o parte din petrolul exportat de compania rusească Lukoil în Ungaria şi Slovacia printr-o conductă care-i tran­zitează teritoriul. Guver­nul ma­ghiar spune că a reuşit să asigure apro­vizionarea ţării cu ţiţei prin „soluţii temporare“, şi a descris decizia luată de Kiev ca fiind „un şoc, inacceptabilă şi neprietenoasă“, a­min­tind totodată[...]

Ucraina blochează de mai multe zile o parte din petrolul exportat de compania rusească Lukoil în Ungaria şi Slovacia printr-o conductă care-i tran­zitează teritoriul. Guver­nul ma­ghiar spune că a reuşit să asigure apro­vizionarea ţării cu ţiţei prin „soluţii temporare“, şi a descris decizia luată de Kiev ca fiind „un şoc, inacceptabilă şi neprietenoasă“, a­min­tind totodată că în trecut Ungaria a ajutat foarte des Ucraina, în diferite moduri, să aibă o aprovizionare sigură cu energie.

Analişti şi presa maghiară alar­mistă spun că este nevoie de soluţii pe termen lung, altfel Ungaria riscă să se confrunte cu penurie de energie şi carburanţi. Alţi experţi spun că Ungaria are alternative la petrolul de la Lukoil şi că manevrele Ucrainei vor lovi în veniturile obţinute de gu­vernul maghiar prin impozitarea profitului obţinut de colosul ener­getic MOL din petrol rusesc.

Kievul se justifică prin nevoia de a sancţiona Lukoil, cea mai mare com­panie petrolieră privată a Rusiei, una care aduce bani regimului de la Mos­cova şi armatei sale. Un parla­mentar ucrainean a vorbit şi despre piedicile puse de Ungaria în calea accesului Ucrainei la ajutor din partea Uniunii Europene pentru a lupta cu Rusia.

Premierul slovac Robert Fico, considerat un politician eurosceptic şi prorus, a trecut şi el la atac aver­tizând că prin blocarea petrolului exportat de Lukoil Ucraina riscă să-şi facă singură rău deoarece va rămâne fără carburanţii produşi în Slovacia.

Fico a spus că decizia Kievului va avea consecinţe negative asupra rafinăriei de petrol Slovnaft, deţinută de grupul maghiar MOL. Rafinăria slovacă „primeşte cu 40% mai puţin ţiţei decât are nevoie pentru a putea fi operaţională“, a explicat pre­mierul.

„Va fi un impact nu doar asupra pieţei slovace, ci va duce şi la sistarea livrărilor Slovnaft către Ucraina“, a afirmat Fico. Produsele rafinăriei a­co­peră o zecime din consumul ucrai­nean, a mai spus politicianul slovac.

Ungaria este dependentă de Rusia pentru 70% din petrolul pe care-l foloseşte. Lukoil este princi­pa­lul furnizor. Ţiţeiul blocat de Ucraina ajungea în Ungaria şi Slovacia prin conducta Drujba. Aceasta alimen­tea­ză în Ungaria tot o rafinărie a MOL.

Presa maghiară scrie că blocajul poate avea ca efect pene de curent şi explozia preţurilor carburanţilor pe piaţa locală, că rezerva strategică de petrol a Ungariei este suficientă doar pentru 90 de zile, în timp ce Ucraina a declarat deschis că decizia de a interzice parţial importurile de petrol rusesc urmăreşte să reducă rezistenţa Ungariei în ceea ce priveşte livrările de arme şi aderarea ţării la UE.

Va accepta Ungaria cererile Kievului sau începe un fel de „război rece“ cu preţuri în creştere vertigi­noasă şi penurii? se întreabă Daily News Hungary.

Decizia Ucrainei vine după ce pre­mierul maghiar Viktor Orban s-a îm­barcat la o misiune de pace con­troversată pentru care s-a deplasat la Kiev, la Moscova, la Beijing şi în SUA, unde nu a discutat pentru a­ceasta cu preşedintele Joe Biden, ci cu candidatul la preşedinţie Donald Trump. Orban a rămas unul dintre puţinii prieteni din UE ai preşedin­telui rus Vladimir Putin şi în ultimii ani a căutat să-şi apropie ţara politic şi economic de China, aliat al Rusiei.

Ilona Gizinska, expert la insti­tu­tului polonez OSW (Centrul de Studii Orientale), a declarat pentru Politico că „măsurile ucrainene ar putea crea o situaţie gravă“.

Deşi scopul Kievului este să împiedice ca banii să ajungă în cuferele de război ale Moscovei, un efect secundar este că Ungaria şi Slovacia s-ar putea con­frunta cu o criză energetică în mijlo­cul caniculei.

„Este de fapt absurd să le per­mitem să facă bani transportând acest petrol pe teritoriul ucrainean, dacă banii sunt apoi folosiţi pentru a ne ucide“, a declarat Inna Sovsun, un deputat ucrainean din partidul de opoziţie pro-UE Holos.

Ea este cea care a precizat că scopul interdicţiei este de a face să ce­deze opoziţia Ungariei faţă de livrările de arme către Ucraina şi faţă de aderarea ţării la UE. Politico, Bloomberg şi Reuters au scris şi des­pre alternativele Ungariei.

De exemplu, mai mult petrol ru­sesc, de la Rosneft, un alt gigant pe­tro­lier rus, ar putea ajunge prin conducta Adria din Croaţia. De aceea, riscul ca Ungaria şi Slovacia să se confrunte cu penurii de carburanţi este redus, arată Bloomberg, care-l citează pe analistul Tamas Pletser de la Erste Group.

Însă sunt şanse mari ca preţurile carburanţilor, şi aşa ridicate, să crească şi mai mult. De asemenea, se vor diminua veniturile încasate la buget printr-o taxă specială impusă profitului obţinut de MOL din petrolul rusesc. Statul are nevoie de aceşti bani pentru a reduce deficitul bugetar.

În UE, obligaţia statelor membre este să păstreze rezerve de petrol echivalente cu 90 de zile de importuri nete sau cu 61 de zile de consum mediu, în funcţie de care cantitate este mai mare.