După ce s-a aflat că a luat discret un împrumut de 1 miliard de euro de la China în aprilie, Ungaria a declarat că acest tip de finanţare ar putea deveni ceva mai obişnuit pe viitor în condiţiile în care legăturile sale eco­nomice cu ţara asiatică se întăresc, scrie Bloomberg.

După ce s-a aflat că a luat discret un împrumut de 1 miliard de euro de la China în aprilie, Ungaria a declarat că acest tip de finanţare ar putea deveni ceva mai obişnuit pe viitor în condiţiile în care legăturile sale eco­nomice cu ţara asiatică se întăresc, scrie Bloomberg.

Guvernul a primit un împrumut pe 3 ani de la China Development Bank, Export-Import Bank of China şi divizia maghiară a Bank of China, a anunţat Agenţia de gestionare a datoriei, fără a oferi detalii privind motivul pentru care nu s-a făcut un anunţ oficial până acum. Împrumutul va ajuta la finanţarea de proiecte de infrastructură, transport şi energie, a precizat agenţia.

Nimeni nu ştie dacă guvernul a cheltuit deja din bani, deşi există mul­tiple idei legate de unde ar putea mer­ge banii mai întâi. În primul rând, gu­ver­nul maghiar are mare nevoie de bani. Situaţia bugetară nu este încă fa­vorabilă, ţinta deficitului (4,5% din PIB) este dificil de atins, notează Portfolio.

În iunie, guvernul a anunţat achi­zi­ţionarea Aeroportului Liszt Ferenc. Statul maghiar a plătit în jur de 2,5 mi­liarde de euro pentru 80% din aero­port, care a fost finanţat cu o treime din fonduri bugetare, o treime din împrumutul Eximbank şi o treime din vânzarea unor proprietăţi ale statului. Împrumutul Chinei ar fi putut chiar să fie în spatele furnizării „sursei buge­tare“. În plus, guvernul planifică şi îm­bunătăţiri la aeroport, care vor im­pli­ca investiţii costisitoare semnificative.

Împrumutul a fost contractat chiar înainte ca preşedintele chinez Xi Jinping să viziteze Budapesta în mai pentru a încheia acorduri cu premierul maghiar Viktor Orban cu privire la noi proiecte feroviare şi de energie. Acestea vor totaliza între 5 şi 10 miliarde de euro, în mod tipic finanţate prin împrumuturi. Un plănuit coridor feroviar în jurul Budapestei va implica doar el câteva miliarde de euro.

„Companiile chinezeşti au ne­vo­ie de ajutor pentru a-şi transporta bu­nu­rile“, a declarat ministrul maghiar al economiei Marton Nagy într-un in­terviu acordat Inforadio. „Când sta­tul maghiar face îmbunătăţiri de in­frastructură, acesta se poate aştep­ta la finanţare chinezească pentru că bu­nurile chinezeşti vor fi cele care vor călători pe cale ferată şi autostrăzi“.

Împrumutul ar putea fi folosit şi pentru finanţarea proiectului legăturii feroviare Budapesta-Belgrad. La nivel declarativ, lucrurile merg bine, iar partea maghiară ar putea fi finalizată chiar mai devreme decât se anunţase anterior, adică până la sfârşitul anului 2025-începutul anului 2026, potrivit Daily News Hungary.

Bani chinezilor ar putea ajuta şi în construcţia centralei nucleare Paks II. Potrivit anunţului făcut în urma vizitei lui Xi din mai, proiecte pot fi lansate în „întregul spectru“ al sectorului energiei nucleare. Pare logic ca o astfel de cooperare să includă implicarea Chinei în construcţia centralei nucleare Paks II. Acesta este un proiect rusesc, dar din cauza sancţiunilor occidentale aplicate Rusiei, banii ar putea fi o problemă.

China va ajuta de asemenea la construirea şi posibil finanţarea unei noi conducte petroliere de 128 de km din Ungaria până în Serbia.

Portfolio menţionează şi epuizarea resurselor UE. Într-o etapă anterioară a negocierilor privind resursele UE, guvernul a susţinut că transferurile UE ar putea fi înlocuite cu resurse din China. Este deci posibil ca împrumutul de la chinezi să servească şi scopului ca guvernul să umple golul cauzat de blocarea fondurilor UE.

De asemenea, nu trebuie uitat că, potrivit deciziei Curţii Europene, guvernul maghiar trebuie să plătească UE amenzi care depăşesc 200 milioane de euro într-o perioadă scurtă de timp.